01.04.2008

Viaţa vitregă a egipteanului de rând

O nouă dovadă, a unei populaţii ce lucrează şi trăieşte în condiţii mizere, vine să contrazică imaginile de bogăţie şi abundenţă sugerate de arta oraşului antic egiptean Tell El-amarna.


Categorie: Alte domenii
Autor: Cristian Presură



O nouă dovadă, a unei populaţii ce lucrează şi trăieşte în condiţii mizere, vine să contrazică imaginile de bogăţie şi abundenţă sugerate de arta oraşului antic egiptean Tell El-amarna.

Oraşul acesta a fost cândva capitala Egiptului antic, pentru scurt timp ce e drept, în jur de 15 ani. Faraonul Akhenaten, care a guvernat Egiptul între 1379 şi 1362 i.C. a construit oraşul Tell El-amarna şi a trăit în el. El a fost cel care a abandonat zeii vechi ai Egiptului în favoarea zeului Soare Aten şi cel care a introdus un stil nou şi mai mult expresiv în artă. Oraşul a fost în mare măsură abandonat la scurt timp după moartea sa, urmată de urcarea pe tron a mult mai celebrului faraon Tutankamon.

Recent, arheologii Barry Kemp şi Jerome Rose, de la Universitatea Arkansas din Statele Unite ale Americii, au investigat scheletele umane dintr-un cimitir obişnuit al oraşului. În faţa unei audienţe de arheologi din Cairo, aceştia au prezentat recent rezultatele, transmite agenţia de presă Reuters.

Studiile lor au scos la iveală o faţa întunecată a vieţii de zi cu zi din Egiptul acelor ani. Populaţia obişnuita se pare că suferea de anemie, multiple fracturi netratate, şi o mortalitate juvenilă foarte ridicată. "Aceasta a fost o perioadă de mari privaţiuni" spun cei doi arheologi. Ei subliniază faptul că eforturile celor mai mulţi arheologi s-au îndreptat către bogatele morminte ale faraonilor, şi că mii de morminte ale egiptenilor obişnuiţi zac încă necercetate, deşi acestea pot scoate la iveală poveşti poate la fel de fascinante.

Ideea aceasta de a studia rămăşiţele umane, pentru a identifica calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei pare să fie nouă, subliniază cei doi arheologi. Ei îndeamnă şi pe colegii lor să-şi schimbe atenţia de la mormintele pline de ofrande ale oamenilor bogaţi, către cimiterele celor mulţi şi mai puţin norocoşi cu soarta.

Pentru a-şi face şi mai clar punctul de vedere, cei doi arheologi au prezentat imagini de schelete ale unor copii ce prezentau coloane vertrebale fracturate, căpătate probabil în timpul construcţiei noului oraş. Rata de anemie printre aceşti copii se ridica la 74%, iar printre adulţi la 44%. Înălţimea medie la bărbaţi era de 159 cm, iar la femei de 153 de cm. Aceste staturi foarte scăzute, pentru populaţia egipteană, sugerează o alimentaţie insuficientă şi o deficienţă de proteine.

Cei doi arheologi subliniază că noile rezultate nu pot spune nimic despre modul de dominaţie al faraonului Akhenaten, care poate că nu a fost un tiran, şi poate ar fi vrut să îmbunătăţească nivelul de trai al supuşilor săi. Mai degrabă, acestea scot la iveală o situaţie de fapt, a unei populaţii vitregite, ce trăia în condiţii mai puţin favorabile decât conducătorii ei.

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • April 1, 2008, 3:53 pm - Adi

    Frumos articol, Cristi. Rezultatele studiului sunt interesante. Chiar si in capitala imperiului, existau multi oameni saraci. Aceasta se intampla si in zilele noastre. Dar atunci existau mai ales multi sclavi, care au construit aceste orase, iar suferintele lor erau foarte mari. Din acest punct de vedere, rezultatele studiului nu sunt surprinzatoare. Dar vreau sa subliniez ca aceasta este metoda stiintifica, de a verifica iar si iar chiar lucrurile ce le stim. Si cum intr-adevar exista foarte multe morminte de oameni simpli ce nu au fost studiate inca, ei bine, ele merita sa fie studiate. Sustin activitatea cercetatorilor, sa o continue cu mult spor.