08.08.2007

Ştiinţă@home

Stiinţă@home
Foto: Stiinţă@home Sursa: .
Probabil majoritatea cititorilor acestor rânduri este familiarizată cu cel puţin un proiect de tipul @HOME, în care voluntari sunt rugaţi să ocupe timpul mort al computerului personal cu rularea unor programe. Scopurile variază de la identificarea semnalelor radio transmise de eventuali "omuleţi verzi" până la rezolvarea unor probleme de matematică sau medicină.


Categorie: Astronomie
Autor: Flavius Gligor



Astăzi vă supun atenţiei două proiecte care nu ne cer "timp de calcul" pe PC, ci chiar pe creier. Nu vă speriaţi însă! Organizatorii vor doar să îi ajutăm acolo unde algoritmii nu se descurcă suficient de bine, adică la recunoaşterea galaxiilor şi la identificarea urmelor lăsate de particule extraterestre într-un material plimbat prin sistemul solar

Primul proiect, Galaxy Zoo pe numele său, a fost lansat cu câteva săptămâni în urmă şi îşi propune să clasifice aproximativ un milion de galaxii. Acestea apar în fotografii realizate automat în programul "Sloan Digital Sky Survey", care foloseşte un telescop cu diametrul de 2,5 metri (situat la Apache Point, New Mexico, SUA) pentru a realiza o hartă tridimensională a galaxiilor vizibile pe aproximativ un sfert din cer. Scopul proiectului este clasificarea obiectelor pe tipuri de galaxii, deoarece cunoaşterea distribuţiei lor în Univers poate ajuta la perfecţionarea modelelor cosmologice.

Galaxy Zoo snapshot

Din cauza dimensiunilor destul de mici sau a imperfecţiunilor din poze (un simplu zoom pe o poză digitală în căutarea unor detalii fine poate fi edificator) clasificarea automată nu este eficientă. Capacitatea noastră de a identifica tipare întrece cu mult posibilităţile unui computer. Dar pe de altă parte suntem "maşini" scumpe şi destul de lente, cu pretenţii la concediu, pauze de cafea etc. De aceea, promotorii proiectului Galaxy Zoo au decis să facă apel pe Internet la voluntari, care au un mare avantaj ... sunt mulţi. Şi, pe principiul muşuroiului de furnică, treaba este făcută cu costuri minime şi la o calitate foarte bună.

În imaginea alăturată este prezentată o captură de pe situl proiectului care arată cum decurge munca. Se afişează un fragment dintr-o imagine având în centru obiectul de identificat, iar voluntarul, folosind butoanele din partea dreaptă, decide dacă acesta este o galaxie (cu variantele eliptică sau spirală cu rotaţie în sens orar, antiorar sau privită din profil), o coliziune între galaxii sau o stea.

Al doilea proiect despre care vreau să vorbesc este Stardust@Home, lansat în primăvara anului 2006. Scopul acestuia este identificarea particulelor de praf capturate de sonda spaţială Stardust cu ajutorul unui material colector (aerogel) care a fost "expus" timp de mai multe luni acţiunii mediului interplanetar şi, pentru scurt timp, trecut prin coada cometei Wild 2. Proprietăţile speciale ale aerogelului au făcut ca particulele cu care a intrat în contact să nu explodeze la impact, ci să pătrundă în acesta şi să fie frânate, capturate şi aduse pe Pământ. Cu toate că sunt adânc înfipte în materialul colector, ele pot fi găsite plecând de la punctele de intrare. Dimensiunile mici ale orificiilor, de ordinul micronilor, fac procesul dificil, suprafaţa materialului prezentând numeroase imperfecţiuni capabile să genereze confuzie. Totuşi, o analiză la microscop a suprafeţei permite identificarea, canalele lăsate în urmă de o particulă cosmică ieşind în evidenţă dacă schimbăm adâncimea focusului. Astfel, o imperfecţiune apare clar doar pe o plajă scurtă a focusului, în timp ce canalul apare ca un cerc clar indiferent de adâncimea focusului.

Stardust@home snapshot

Întreaga suprafaţă a colectorului a fost fotografiată la microscop, pe o plajă mai mare a focalizării, astfel încât să fie obţinute imagini clare şi pentru poziţii situate deasupra sau dedesubtul suprafeţei. Voluntarii proiectului identifică eventualele canale cu ajutorul unui "microscop virtual", capabil să arate imaginile corespunzătoare adâncimii selectate de utilizator cu mausul.

Zilele acestea, Stardust@Home intră într-o a doua fază, în care se doreşte identificarea unor particule mai fine prin mărirea rezoluţiei imaginilor luate la microscop.

Iată deci că şi amatorii de ştiinţă pot contribui, cu puţin efort, la progresul acesteia. Pentru mulţi, proiecte de tipul acesta pot reprezenta un prim pas spre (re)activarea unor îndeletniciri plăcute pentru timpul liber.

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C: