Stiinta.info

O carte pentru mai multe generaţii! Câteva dintre subiecte: Astronomie. Planete extrasolare. Electromagnetism. Lumina. Teoria relativităţii. Găuri negre. Materie întunecată. Mecanica cuantică. Principiul de incertitudine. Teleportare cuantică. Criptografie cuantică. Particule virtuale. Bozonul Higgs. Corzi relativiste. Universul cu 11 dimensiuni. Impasurile fizicii moderne. Şi acestea sunt doar câteva dintre cele 200 de subiecte ale cărţii! Clickează în dreapta pentru a afla mai multe detalii...

amplitudinea tensiunii? mie un pic neclara notiunea .... banuiesc ca, fiind vorba de MeV, e vorb...(în Asupra conceptului fizic de forta)

"Viteza luminii nu depinde de locul în care este măsurată "
Da, dar eu nu despre...(în Despre găurile negre)

Citat...(în Despre găurile negre)

Domnul Totedati!Intensitatea campurilor se atenueaza exponential cu distanta, deoarece sunt generate...(în Asupra conceptului fizic de forta)

Stimate domnule Cristi, am o mare apreciere asupra comentariilor dumneavoastra si am citit si celal... (de liviu)

@Cosmos: Da, sunt foarte multi "rosii" dar marea majoritate sunt de dimensiuni mici, iar... (de adi)

Iaics! Foarte multi cu ROSU!... (de Cosmos)

Spectaculoasa animatia!Dar ce se poate spune de raportul dimensiunilor pamant/asteroid?Sau distanta ... (de sile)

Spre deosebire de animale,omul are sentimentul religios,dorinta de a se apropia de Dumnezeu.Unii se ... (de sile)

"Oricum ar fi, noile rezultate scot din nou în evidenţă miracolul unor gânduri coerente în... (de v.g.)

"Crestinii nu se leaga de teoria inflatiei universului pentru ca nu le afecteaza valorile, desi... (de adi)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

Cronica scepticului - episodul 102 conflictul dintre curentul postmodernist şi ştiinţa modernă. (StiintaAzi.ro)

Zoomenirea- de Desmond Morris (stiinta.info)

Sindromul Proteus – boala asimetriei (medicalstudent.ro)

Discovery fun (cosmosul.ro)

Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Referate

Referate Online

Ziua de miercuri 10 iunie a marcat un eveniment important pentru pasionatii de observatii astronomice din toata lumea. La ora 18:25 UTC sonda spatiala Kaguya apartinand agentiei spatiale japoneze JAXA si-a incheiat misiunea de observare a satelitului natural al Pamantului inceputa cu aproape 2 ani in urma.
Kaguya a fost lansat in 14 septembrie 2007 sub numele initial Selene de catre o racheta H-IIA de la centrul Tanegashima Space Center cu scopul declarat de a sudia formarea si evolutia Lunii prin investigatii asupra compozitiei, campului gravitational si caracteristicilor suprafetei selenare. Dupa o calatorie de 20 de zile, Kaguya s-a inscris intr-o orbita circulara lunara la 100km inaltime si inclinatie 90 de grade, iar mai tarziu a lansat doi sateliti de 50kg si dimensiuni 1 x 1 x 0.65m (Okina-Relay Satellite-sau explicit “four way Doppler measurements by relay satellite and main orbiter transponder” si Ouna-VRAD Satellite sau “differential VLBI radio source”) care au facut masuratori asupra anomaliilor campului gravitational si ionosferei si le-au transmis statiei de pe Pamant. 
Ambii sateliti au fost stabilizati prin rotatie, Okina inscris intr-o orbita eliptica polara cu apogeul la 2400km si perigeul la 100km, iar Ouna intr-o orbita eliptica polara cu apogeul la 800km si perigeul la 100km.   
Una din probe a fost prabusita intentionat pe Luna in februarie in timp ce cealalta este inca operata pe orbita.
Satelitul in greutate de 3 tone, stabilizat pe trei axe si cu dimensiuni de 2.1 x 2.1 x 4.8m, a costat aproximativ 500 milioane de dolari si a avut la bord 13 instrumente stiintifice in afara celor doua sonde amintite anterior: XRS( x-ray spectrometer), GRS (gamma ray spectrometer), TC (terrain camera), SP (spectral profiler), MI (multi band imager), LRS (lunar radar sounder), LALT (laser altimeter), LMAG (lunar magnetometer), CPS (charged particle spectrometer), PACE (plasma energy angle and composition experiment), RS (radio science), UPI (upper atmosphere and plasma imager) si HDTV (high definition television) care a realizat primul video HD din istorie asupra suprafetei lunare.
Evenimentul a fost controlat cu atentie de inginerii japonezi in asa fel incat sa prilejuiasca observatii optime pentru telescoapele din Australia si Asia, satelitul natural aflandu-se in faza de luna plina, iar zona aleasa fiind undeva la limita dintre partea iluminata si cea intunecata, flashul provocat de impact avand magnitudinea 6. 
Incepand din 1 februarie 2009, odata cu diminuarea resurselor de combustibili de la bord, echipa de control a ales sa scada prin doua manevre succesive altitudinea satelitului pana la 50 de km.
Impactul a fost ales in apropierea craterului Gill la 80.4 grade longitudine estica si 65.5 latitudine sudica. La 17:40 UTC satelitul si-a pornit pentru ultima data motoarele scazand viteza la 6000km/ora si coborand la altitudinea de 10 km astfel incat urmatoarea orbita sa atinga suprafata selenara aproape tangential, la un unghi de numai 1 grad, si in acest fel provocand doar un mic crater si ridicand foarte putin praf in urma impactului.
Aceasta nu este prima sonda prabusita pe Luna. In 1999 misiunea americana Lunar Prospector a fost terminata in apropierea polului sud al Lunii evenimentul fiind studiat de telescopul spatial Hubble si de observatorul din Texas, in 2006 o prabusire controlata similara a putut fi observata de telescopul din Hawaii in cazul misiunii experimentale europene Smart1, iar martie anul acesta orbiterul chinez Chang’e 1 a sfarsit intr-un mod similar. 
In prezent Luna este studiata de satelitul Indian Chandrayaan 1 caruia i se va alatura in scurt timp Lunar Crater Observation and Sensing Satellite sau LCROSS apartinand NASA care va avea o misiune de 4 luni, impactul acestuia din octombrie urmand sa fie studiat din nou din spatiu de telescopul Hubble reinnoit in urma ultimei expeditii americane si de la sol de catre o retea de telescoape internationale.
 

[www.stiinta.info]   Sursa originală: forum.spacealliance.ro

Print