| |  |
Podcast audio
1. Lectia audio de fizică: mecanică (I parte)
Câteva gânduri despre metoda ştiinţifică, şi despre astronomia antică (download mp3)
Stiri aleatoare
In ultimul timp, in presa scrisa sau audiovizual au reinviat discutiile pe marginea ideii de viata (sau mai mult, civilizatie) extraterestra. Exista multe ipoteze in ceea ce priveste dimensiunea Universului. (continuare), 03.12.2010,
Paul Dolea, 22 comentarii.
In acest an s-a acordat premiul Omul Anului “Cotidianul” astrofizicienei Aurora Simionescu. Aurora a reusit sa spuna mai multe si de o esenta mult mai adanca in 3 minute decat a spus Florin Piersic in 7 minute. (continuare), 17.12.2008,
Lucian Ancu, 1 comentarii.
Comentarii articole
INIŢIATUL ROMÂN
Domnul „DUMNEZEEU – Dumnezeeu // DUMNEZEEUL DUMNEZEEILOR, prin Revelaţiile... (de Iniţiatul Român)
este o carte interesanta!nu prea mi-a placut ca era lunga dar chiar am aflat multe informatii utile ... (de andreea)
MX096V , [url=http://ieasrxswldfo.com/]ieasrxswldfo[/url], [link=http://idfgynzlxvvi.com/]idfgynzlxv... (de nuyfamqgcy)
ADZze2 , [url=http://epjiyluiezgv.com/]epjiyluiezgv[/url], [link=http://ayydaeutcbwq.com/]ayydaeutcb... (de pxorvaral)
paKmI4 , [url=http://ymyplkpbndrp.com/]ymyplkpbndrp[/url], [link=http://xpjyyognsjvi.com/]xpjyyognsj... (de tdlwdslxh)
lw7iEP , [url=http://hkvqnlgqapsm.com/]hkvqnlgqapsm[/url], [link=http://irztgswmcueb.com/]irztgswmcu... (de khjjpgeh)
GATK5b , [url=http://tpzdekguppfe.com/]tpzdekguppfe[/url], [link=http://rxgyknlhthaa.com/]rxgyknlhth... (de ocnlzagbfk)
este o carte interesanta!nu prea mi-a placut ca era lunga dar chiar am aflat multe informatii utile ... (de andreea)
MX096V , [url=http://ieasrxswldfo.com/]ieasrxswldfo[/url], [link=http://idfgynzlxvvi.com/]idfgynzlxv... (de nuyfamqgcy)
ADZze2 , [url=http://epjiyluiezgv.com/]epjiyluiezgv[/url], [link=http://ayydaeutcbwq.com/]ayydaeutcb... (de pxorvaral)
paKmI4 , [url=http://ymyplkpbndrp.com/]ymyplkpbndrp[/url], [link=http://xpjyyognsjvi.com/]xpjyyognsj... (de tdlwdslxh)
lw7iEP , [url=http://hkvqnlgqapsm.com/]hkvqnlgqapsm[/url], [link=http://irztgswmcueb.com/]irztgswmcu... (de khjjpgeh)
GATK5b , [url=http://tpzdekguppfe.com/]tpzdekguppfe[/url], [link=http://rxgyknlhthaa.com/]rxgyknlhth... (de ocnlzagbfk)
Nou în Bibliotecă
Cronica ST - Episodul optzecisicinci (video)
24/11/2010 | Categoria: Video
24/11/2010 | Categoria: Video
Cronica scepticului - episodul 112
18/11/2010 | Categoria: Video
18/11/2010 | Categoria: Video
Formula fericirii -Stephen Klein
27/10/2010 | Categoria: Recenzii
27/10/2010 | Categoria: Recenzii
Abonează-te
Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:
Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail
contact@stiinta.info.
Bloguri
Citeşte rapid ştirile!
Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:
Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:
Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):
Colaborări
Mulţumim următoarelor situri pentru promovarea reciproca:
.jpg){kind=small}
Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.
03.05.2010
Singura solutie: o alta educatie!
In urma cu 100 de ani romanii erau deschizatori de drum in aeronautica si au pus bazele zborului reactiv. Acum incercam sa fim primiti in cercul exclusivist al celor ce au rezultate remacabile in cercetarea spatiului cosmic.
Categorie: Tehnologie
Autor: Paul Dolea
In urma cu 100 de ani romanii erau deschizatori de drum in aeronautica si au pus bazele zborului reactiv. Acum incercam sa fim primiti in cercul exclusivist al celor ce au rezultate remacabile in cercetarea spatiului cosmic. Dar cum am spus si alta data, nu poti face cercetare de excelenta fara a-i asigura o larga si valoroasa baza de selectie. Cum am putea asigura aceasta baza?
In fotografia alaturata am surprins bucuria unui elev din Marisel dupa ce a vazut inelele lui Saturn si un doctor in astronomie care-i dadea explicatiile aferente ( foto:Paul Dolea)
Putina istorie
Suntem in anul 2010. In 16 decembrie se vor implini 100 de ani de la prima tentativa de zbor cu un avion propulsat de un motor cu reactie.La mansa era inginerul roman Henri Coanda, cel ce si proiectase avionul. Aparatul nu putea fi controlat eficient si pilotul si-a salvat viata in ultima clipa. Atunci, unul din marii ingineri ai omenirii, Gustave Eiffel,care l-a si sprijinit in tentativa de a efectua primul zbor reactiv,i-a spus: "Tinere, dumneata te-ai nascut cu treizeci de ani mai devreme".Intr-adevar, 29 de ani mai tarziu, in august 1939, avionul Heinkel He 178 a fost primul avion cu reactie complet operational.
In 25 iunie 1894 s-a nascut la Sibiu Herman Oberth, unul din parintii astronauticii. Acest fizician roman a pus bazele zborurilor spatiale actuale, prin conceperea unor propulsoare reactive destinate ajungerii in spatiul cosmic. In 1922, teza sa de doctorat ce analiza acest gen de zbor reactiv a fost respinsa la Universitatea din Munchen pe motiv ca ar fi fost nerealista. In 23 mai 1923 a prezentat aceasi lucrare la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj,unde a primit titlul de Doctor in fizica. Multe din ideile sale au fost aplicate mai tarziu la constructia temutelor rachete nemtesti V2 si la puternicele rachete purtatoare Saturn.
In Romania s-a nascut si Aurel Vlaicu, si Traian Vuia si Dumitru Prunariu... In urma cu 100 de ani romanii scriau istorie in aeronautica, erau pionieri in aviatie si pregateau cucerirea spatiului cosmic.
Unde ne aflam acum?
Acum ne luptam sa fim reprimiti in elita aeronauticii mondiale. ESA(the European Space Agency), este cel mai important organism european legat de cercetarea spatiului cosmic, un echivalent european al NASA. Sa speram ca demersurile Agentiei Spatiale Romane vor avea succes si vom fi reprimiti in grupul exclusivist al tarilor ce participa la cucerirea cosmosului.
Revenind acum cu piciorele pe Pamant si la posibilitatile noastre financiare, vom constata ca cercetrea spatiala prin utilizarea unor sateliti, navete, statii orbitale sau rachete purtatoare proprii este o activitate foarte costisitoare. In schimb, analiza unor date furnizate de parteneri din ESA sau participarea Romaniei la un program spatial comun sunt activitati posibile. Deasemenea,lansarea unor nanosateliti proprii cu rachete purtatoare ale altor organizatii si operarea lor prin statii sol aflate pe teritoriul Romaniei este o directie ce nu poate fi neglijata. O a treia directie de cercetare fezabila este studiul spatiului extraatmosferic prin mijloace specifice astronomiei sau radioastronomiei. O buna coordonare si o minima finantare a acestor activitati desfasurate la sol ne-ar permite sa ramanem aproape de activitatile spatiale. Dar chiar si pentru acest gen de activitati este nevoie de foarte buni specialisti. Ii avem? Cercetarea a fost mereu subfinantata si, cei ce au mai avut nervi si curaj, au plecat de mult spre alte meleaguri.
Care ar putea fi solutia?
Eu sunt convins ca singura solutie actuala este ca noi, cei ce am rezistat tentatiei de a pleca spre o lume mai buna, sa punem umarul pentru a educa asa cum trebuie generatia urmatoare. Ce inteleg eu prin "generatia urmatoare"? Sunt cei ce azi au 12-14 ani, sunt in formare si acum incep sa-si intrevada viitorul dar peste zece ani vor fi maturi, plini de sperante si avant in adevarata confruntere cu viata. Am auzit ieri ca se discuta o propunere legislativa ce prevede ca cei trecuti de 70 ani, sa nu mai stea "la coada". O idee atat de tembela n-am mai auzit de mult...In loc sa cautam solutii pentru a dispare cozile si a nu pierde timpul aiurea! Nemaivorbind ca este foarte probabil ca numarul de persone varstnice sa creeze cozi mari, iar celor mai putin batrani sa nu le vina randul niciodata sau doar dupa ce vor trece de 70 ani... Daca vom reusi sa educam asa cum trebuie generatia urmatore, vom putea spera ca la un moment dat sa dispara cozile si sa se dezvolte activitati economica aducatoare de profit real. Atunci se vor gasi bani pentru educatie, sanatate si pensii si de ce nu, chiar si pentru guvern si guvernanti.
Ce putem face, in mod practic?
Eu sunt fizician, cercetator la o firma privata si doctorand in Inginerie electronica si telecomunicatii la Universitatea Tehnica din Cluj. In primii ani de activitate am predat Fizica dupa care am trecut la activitati ingineresti. Dar dragostea pentru fizica in general, astronomie si astrofizica in special, m-a tinut conectat la cercetarile stiintifice actuale. Poate ca tocmai aceasta pendulare intre stiinta si tehnica m-a convins ca procesul educational trebuie sa fie atat interdisciplinar, cat si ancorat in realitatea cotidiana. Consider deasemenea ca activitatea didactica la clasa trebuie completata cu activitati extrascolare care sa prezinte elevului sau studentului posibile vocatii viitoare. Era in urma cu vreo patruzeci de ani. Am facut parte dintr-un grup de elevi de clasa a VII-a carora li s-a predat, de catre cercetatori consacrati, elemente ale teoriei grafurilor, algebra booleana, scheme logice si notiuni de programare, intr-un institut de cercetare din Cluj. Mai apoi, fiind la liceu, am facut lucrari de laborator si "practica" la Institutul de Tehnologii Izotopice si Moleculare. Aceste activitati mi-au marcat viitorul si, fiind acum trecut de cincizeci de ani, pot sa spun ca l-a maracat in sens pozitiv. Incerc acum sa transmit generatiei ce se afla inca pe bancile scolii o parte din cunostintele pe care le-am acumulat de-a lungul anilor. Pe de o parte am publicat o serie de articole de popularizare a stiintei iar pe de alta parte incerc sa pun bazele unei Scoli de vara cu caracter repetitiv avand ca directii de studiu astronomia, radioastronomia, tehnici de radiocomunicatii moderne si IT. Am proiectat si conduc lucrarile de constructie ale unui observator astronomic realizat cu fonduri private, am proiectat si executat Statia sol de comunicatii cu sateliti artificiali cu orbita joasa, toate acestea aflandu-se in dezvoltare in localitatea Marisel din judetul Cluj, pe un teren aflat in proprietate privata. Am incercat sa obtin sprijin in finantarea partiala a unei tabere educationale pilot pentru elevi din clasele VII-XII, tematica fiind initiere in astronomie si tehnici de radiocomunicatii terestre si spatiale, aceasta tabara fiind de fapt un precursor al Scolii de vara.
Demersurile mele au fost poate, prea discrete. Am incercat sa particip la un concurs de proiecte ce puteau obtine o finantare nerambursabila de 5000 euro dar ideea mea a fost respinsa "a priori" din varii motive. Probabil ca organizatia finanta doar proiecte axate pe strangerea gunoaielor, greblarea spatiului verde sau plantari de copaci. Probabil ca acest gen de activitati reprezentau limita lor de competenta si eu nu mi-am dat seama. Indiferent daca vor fi sau nu vor fi alti sponsori, la inceputul vacantei de vara o prima serie de 20 elevi se vor afla la Marisel intr-o tabara tematica si vor privi spre stele indrumati inclusiv de cercetatori consacrati de la Observatorul Astronomic al Academiei romane, filiala Cluj. Acestia, doctori in astronomie in adevaratul sens al cuvantului, vor sprijini actiunea fara a avea pretentii financiare. Dar despre organizarea acestei tabere si detalierea activitatilor aferente voi reveni.
Concluzii
Pentru a ne asigura viitorul trebuie sa investim in educatie si sa indrumam cu atentie intrarea in viata a generatiei urmatoare. Trebuie sa asiguram o educare realista iar contactele scolii cu alte organisme, institutii, unitati productive, de cercetare sau prestari de servicii sa fie cat mai dese. Notiunile teoretice dobandite in timpul orelor de curs desfasurate in scoala trebuie completate cu o serie de deprinderi practice. Si nu in ultimul rand, va trebui sa dam posibilitatea celor care au o inclinatie deosebita spre stiinta , arte sau sport sa-si arate talentul inca de pe bancile scolii. In muzica, pictura sau sport tinerele talente isi gasesc destul de usor, un sprijin. De ce nu s-ar investi si in elevii ce au o inclinatie deosebita spre stiinta? Invatamantul este de fapt activitatea ce poate face ca o natiune sa renasca sau sa dispara in neant. Hai sa-i dam din nou, importanta cuvenita!
Articolul este preluat de pe portalul spacesignals.blogspot.com cu permisiunea autorului.
Comentarii
Adauga un comentariuAdauga un comentariu
9PHoNj , [url=http://rjtuueauixxd.com/]rjtuueauixxd[/url], [link=http://zkruhfiwmmnn.com/]zkruhfiwmmnn[/link], http://xaonexgufxya.com/
WKwUSC <a href="http://ovsujgiqpjko.com/">ovsujgiqpjko</a>
You are so aewsmoe for helping me solve this mystery.
este foarte bun articolul caci tinerii sunt entuziasti sa vedem dupa
Autorului comentariului precedent:
Una din marile probleme pe care "geratia actuala" e furnizata tocmai de "generatia intermediara" dar si de celelalte generatii mai vechi, care, nu sint dispuse sa faca "un pas inapoi". Rezultatul e ca foarte multi au plecat, negasindu-si un loc in Romania.
In consecinta, urati mai bine tinerilor sa aiba destula putere si rabdare sa scape de voi.
Trebuie sa va spun, de la inceput, ca sunt dintr-o generatie intermediara si nu din cea pe care o reprezentati; peste toate sunt si de alta formatie. V-am scris pt ca apreciez preocuparea domniilor voastre pentru "idei nobile" de genul "adunarii celor interesati de stiinta si de eduatia stiintifica la un loc".
Faptul ca "va adunati si discutati aici" este inceputul acestei coagulari. In lumea satului (de care sunt preocupat intr-o oarecare masura) exista o urarea hatra: "Sa ajung sa va vad batrani(cercetatori/oameni de stiinta)!". Mi-o doresc si, de ce nu, evenimentul sa fie organizat la COS(Casa Oamenilor de Stiinta).
Totul porneste de la titlul lui Paul Dolea.
Sunt sigur ca, uniti, nu veti fi o generatie pierduta.
deci piedicile sunt clare pentru educatia prin stiinta cum spunea si henri poincare la congresul matematicienilor de la paris din 1900 unde au fost invitati si ismb, dr.ioan toca si liceele ,de trtei lulele si MECT a.vlaicu, goetthe ,caragiale ,nic.iorga ,etc si astia taceau milc,ca nu stiau cum au nimerit acolo ,ca eierau preocupati de curatenie cum le-a zis si cristian alexandrescu, ca astia au educatie ca lumea se vede clar
este exact ideaa care o propag de ani de zile si la fel prof.phd.mircea h.orasanu ,pana acum n-am gasit auditoriu decat la henri coanda
interesant gand, cine ne opreste? stau seara sa ma gandesc cum as putea sparge a doua zi aceasta bariera parca invizibila, pentru ca a doua zi sa fac acelasi lucruri ca si ieri... Cineva spunea ca azi ne lipseste pur si simplu CURAJUL. Inainte oamenii luptau ci viata lor pentru o idee, acum nici macar cateva picaturi de transpiratie nu mai dau (vorbesc pentru mine) in lupta pentru acea idee...
Trebuie sa iesim odata din salbaticie.De fapt fiecare traieste in "salbaticia lui".Noi ca natie nu avem prea mari sanse sa ne vedem visul cu ochii daca stam in nesimtire si ne lamentam.Nu mai avem timp de pierdut aiurea cu toate balivernele. Mi-ar placea sa cred ca o sa dispara odata toti "frinarii" astia care cica ar avea ceva de obiectat.Numai cel ce nu munceste ,nu greseste.Eu as merge mai departe si as aduna la un loc toate mintile stralucite,limpezi si neindoctrinate din Rominia si as face un<club>,bineinteles cu singurul scop acela de a produce idei cu aplicabilitate practica,industriala.Oamenii ar putea fi finantati si pri vinzarea propriilor "licente" Oricum in Romania s-au incheiat prea repedee unele cercetari din lipsa de fonduri.Si as putea veni cu exemple ,nu e nevoie.Voi chiar credeti ca in lumea asta nu se mai platesc ideile? Ce i opreste pe tinerii cercetatori romani sa se coaguleze si sa puna la punct o"moara "de facut bani?Nu va mai lamen tati!sinteti jalnici! E ca un cor al neputintei neamului.Un proverb japonez zice ca"Un gindac prins sub un borcan ,va percepe acea realitate de sub borcan,toata lumea lui se reduce la aceeaq" Pe voi ce va inlantuie? Ce va leaga? Cine credeti voi ca pe lumea asta sau pe alte lumi poate sa inlantuie gindirea? Daca ginditi asa ,asta nu va conduce la nimic bun.
nu merge ,cum se face ca nu prinde ,desi au unii alta impresie ca beobachtung
,Nea Jeg,explica-ne mata care-i sistemul printre straini,ca-s si eu p-acolo.
Jan 11.
Jizel-Jeg, cu privire la corectarea greselilor de comentarii, te inteleg si nu am resentimente. Si eu as fi gandit la fel ca tine. De obicei ma semnez cu Adi, da. Numai ca de data asta a venit altcineva cu Adi si atunci am zis sa clarific si am semnat apoi cu Adrian Buzatu. Cu timpul sper sa revin iar la Adi.
Sunt de acord si cu restul comentariilor despre cercetare de la Jizel-Jeg si Paul Dolea.
Asa e nene Paule, ai dreptate. Imi amintesc ca am fost si eu "tanar cercetator" acu cativa ani, (pe linie de satra, bineinteles). Poate ca unii pe care vrei si sint sigur ca reusesti sa-i educi mata.
Problema pe care am constatat-o pe propriul meu sorici e ca daca vrei sa supravietuiesti in sistem, trebuie sa fii ca ei. Nu exista alternativa. Eu n-am vrut sa ma schimb, fiind din fire un tzigan salbatic, ca urmare am plecat sa traiesc cu satra printre straini.
In consecinta, ar fi bine sa le explici tinerilor domni si domnisoare la ce sa se astepte.
Si eu cred ca cercetatorii Romani sunt dezbinati, dar aceasta dezbinare poate ca este o caracteristica a romanilor in general, (am auzit ca si prin stainatate, comunitatea romaneasca este mai putin unita decat alte comunitati de emigranti). O alta posibila explicatie consta in concurenta dintre "gasti"(expresia nu-mi apartine),se stie ca finantarea unor proiecte de cercetare se obtine greu si de multe ori o idee pe care n-ai reusit s-o concretizezi iti este "suflata" de altii, acestia urmand apoi sa-si insuseasca intregul merit. O a treia explicatie este invidia,ce duce si ea la necooperare sau mai rau, la lovituri sub centura pe motiv ca :"daca eu nu sunt in stare, mai bine nu-l las nici pe altul sa faca..."
Daca s-ar reusi o unitate ce sa se manifeste macar in ceea ce priveste interesele comune ale cercetatorilor romani, ar fi deja un semn bun. Dar cei din cercetarea aplicativa sustin ca brevetele de inventii sunt mai importante decat articolele publicate, teoreticienii sustin contrariul. Si aceasta disputa este continuu alimentata... Am incercat sa subliniez in articol importanta transmiterii informatiei si a unor metode de cercetare stiintifica catre cei ce acum sunt elevi, aceastia pot deveni la un moment dat partenerii nostri intr-o echipa de cercetare sau, chiar daca vor ajunge int-una concurenta, rezultatul pe ansamblu nu poate fi decat benafic. Macar in acest gen de actiuni cercetatorii romani ar trebui sa fie mai uniti.
Treaba cu corectarea greselilor era, dupa cum ti-ai dat singur seama, o reactie la un comentariu de pe un alt topic. Imi cer scuze pentru confuzie, circumstanta atenuanta e ca te-ai semnat si alta data "Adi" pe acest site. Over-reactia mea s-a bazat pe faptul ca de obicei nu corectam gramatical comentariile, ci numai aricolele. Oricum, imi recunosc greseala.
Cat despre restul comentariului tau: quod erat demonstrandum.
Jizel-Jeg, am alte treburi mai insemnate de facut decat sa iti gasesc tie greseli gramaticale. Desigur ca nu toti sunt egali. Si desigur ca treptat trebuie sa transfer activitatea de la stiinta azi catre alti voluntari. Asa inveti, plecand de jos. Primul pas la Stiinta Azi este sa inveti sa aranjezi un articol in pagina si asta face acea voluntara. Cu timpul va scrie articole proprii si noi o corectam, si asa mai departe. Iar sef e desigur cel care a avut initiativa si a creat infrastructura. Exista o ierarhie in viata de zi cu zi in orice domeniu.
Pai nu, mai baieti, nu am cum sa fiu de acord cu cateva din comentariile de mai jos. Intelectualii in general si cei romani in particular, nu au cum sa se uneasca pentru un scop comun. E destul de clar de ce, fiecare sint personalitati puternice, in consecinta nu pot sta mai multe intr-o barca. Cei romani exceleaza in acest domeniu, vrand neaparat sa fie sefi, (nu conteaza unde, merge sefi de scara). Ganditiva ca in comunism, in Romania, in loc sa se uneasca si sa lupte, majoritatea intelectualilor au preferat sa se toarne unii pe altii la secu. Acum e acelasi joc, numai ca se joaca pe bani. In consecinta, eu unu nu am nici cea mai mica consideratie pentru intelectualii romani, tocmai de aceea prefer sa fiu un tzigan manelist. Intelectualii tigani int sublimi, dar ... (completati singuri ca sinteti intelectuali, ce mama naibi)
Acu cateva cuvinte despre initiativele descrise: E excelent ceea ce ati facut/faceti. Problema e ca nu puteti face nimic impreuna. Aici "impreuna" inseamna "de pe pozitii egale". Ca sa fie mai clar, dau un exemplu: "... am rugat o voluntara sa il puna si pe site la Stiinta Azi ...". Ghiciti cine e mai egal decat cine. (tema de casa)
Tema de casa pentru Adrian Buzatu (el e premiant, in consecinta are tema suplimentara): Gasiti greselile gramaticale din textul de mai sus si informati utilizatorii stiinta.info despre prezenta acestora.
Salut! Am publicat si eu articolul pe descopera.org
Salutari! Am descoperit acest articol si am rugat o voluntara sa il puna si pe site la Stiinta Azi. Eu nu am citit articolul, dar m-am uitat in mare pe idee. Eu unul sustin ideea ca putem sa formam un nucleu. Tocmai am luat un interviu amplu unei fiziciene romance din Italia (sefa de promotie in 1989 la Magurele la fizica particulelor, care a plecat imediat dupa in Italia unde a ajuns acum la profesor plin, sef de grup de cercetare si implicata activ in promovarea stiintei). De la institutul de plasma de la Magurele (cel care face ELI) am aflat ca ei realizeaza saptamanal vizite d stiinta in scoli (am deja materiale de la ei, voi face un articol cat de curand). Si sunt doar cateva exemple. Exista oameni care fac. Ideea e sa ne cunaostem intre noi, sa nu ne simtim atat de singuri. Si apoi sa colaboram. Impreuna putem face mai mult. Ca ne-am intalnit la Stiinta.info si la StiintaAzi.ro este deja un pas inainte ...
@cristi
Faptul ca ne intalnim in paginile acestei reviste si pe saitul revistei Stiinta Azi este totusi un inceput de bun augur. Asa cum am scris si in articol, oamenii de stiinta sunt prea discreti si de aceea sunt eclipsati deseori de nonvalori,intr-un mediu in care scara valorilor a fost bulversata. Pentru ca vocea celor multi sa se faca auzita, ei trebuie sa cante in cor si sa-si aleaga cu grija repertoriul. Eu sper ca acest cor sa se formeze in cel mai scurt timp. Mass-media este datoare sa sprijine actiunile legate de evenimente stiintifice sau educative reducand cat mai mult din poluarea informationala la care este supus auditoriul. Revenind la tabara tematica pe care o voi organiza si al carui nume este:"Generatia urmatoare", am primit deja semnale ca sunt multi elevi care doresc sa participe si probabil vom organiza mai multe serii. Motto-ul sub care se desfasoara tabara si care va fi si al scolii de vara este: "Educand generatia urmatoare ne asiguram viitorul". Voi posta in zilele urmatoare o detaliere a activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate in cadrul taberei pe un blog pe care l-am creat cu aceasta ocazie: http://generatiaurmatoare.blogspot.com
frumos povestit... din pacate insa imi e teama ca multe astfel de initiative nu trec de efortul admirabil personal. Pe de o parte este nevoie ca un nucleu al unei generatii sa se adune si sa actioneze impreuna. Vezi exemplul generatiei pasoptiste ori al generatiei ortodoxe de dupa Revolutie. Nu cred insa ca exista un astfel de nucleu in eduatie, in particular in educatia stiintifica. In al doilea rand, putinele proiecte care primesc acum finantare sunt pe relatii demult stabilite, ca de exemplu tabara Atlantykron pe relatia Unesco-Mironov. Incercarea dumneavoastra nu avea sorti de izbanda... Intrebarea care ma macina de multe ori in cazul proiectelor esuate, al generatiei pierdute este urmatoare: de ce nu ne putem aduna noi cei interesati de stiinta si de eduatia stiintifica la un loc? Suntem prea putini pentru a forma o masa critica? Este si natura noastra de romani sa fim dezbinati? Exemplele pe care le-am dat ma fac sa cred ca e mai degraba vorba de o masa critica, pe care inca nu am atins-o...