Stiinta.info

CitatNu banii ii int...(în Despre precesia axei de rotaţie a Pamânt)

Well, nu ma gandeam la engleza, ma gandeam la ceva realmente simplu, japoneza de exemplu. Intr-adeva...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

N-ar fi rea o „schimbare profundă”, înţeleg rostul ei (asemănarea cu engleza), dar într-un viitor ap...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

@Abel CavasiFelicitari pt calculator.
Discutia cu diacriticele e mai ampla. Cred ca eventualel...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

Serviciile de acest fel acopera aproape intreg globul.Doar zonele polare, ce nu pot fi "vazute&... (de Paul Dolea)

Aceasta si in republica Moldova se poate?... (de Ion)

Nu inteleg la ce anume va referiti in comentariul dumneavoastra. Poate puteti da mai multe detalii d... (de dragos)

Bun articol, am promovat si la Stiinta Azi. ... (de Adi)

www.roitnews.blogspot.com/... (de qwerty)

eu cred asa ca, cand o sa se intample si acest lucru( descoperirea certa a vietii extraterestre) con... (de mircea)

@abbildung Ce-ar fi sa ne explici tu ce crede Wittgenstein despre toate chestiile astea.... (de Jizel-Jeg)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

CRONICA ST: Despre săgeata timpului, sau de ce curge timpul doar înainte (StiintaAzi.ro)

500 milioane euro pentru informatizarea administratiei publice (cosmosul.ro)

INTERNET ORIUNDE, ORICAND (stiinta.info)

Saptamana cunoasterii creierului - Brain Awareness Week '10 (medicalstudent.ro)

Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Remarcabilă proteină fosforescentă GFP a fost observată prima oară la molusca Aequorea victoria, în 1962. De atunci, această proteină a devenit unul dintre cele mai importante şi mai des folosite instrumente din bioştiinţa contemporană. Cu ajutorul GFP, oamenii de ştiinţă au dezvoltat mai multe metode pentru a putea urmări procese care până atunci erau invizibile, precum dezvoltarea celulelor din creier sau răspândirea celulelor canceroase. 

Osamu Shimomura a fost primul care a izolat această proteină de molusca-sursă. El a descoperit că GFP devine verde fosforecentă atunci când este expusă lumini ultraviolete.

Martin Chalfie a demonstrat valoarea proteinei pentru diverse fenomene biologice, iar Roger Y. Tsien a explicat fluorescenţa acestei proteine. De asemenea, cercetătorul american a extins paleta de culori, oferind oamenilor de ştiinţă posibilitatea de a colora în mod diferit proteinele şi celulele. Astfel, savanţii au putut urmări cu uşurinţă mai multe procese biologice, în acelaşi timp. 

Articolul este preluat de pe portalul Realitatea cu permisiunea autorului.

Print