Stiinta.info

Da, asa cum zice si nea paul, cred ca aici e problema principala a "scolii de acasa": lips...(în Scoala acasa)

Nu sunt de acord cu o forma de invatamant "la distanta" pentru elevi, si mai ales pentru c...(în Scoala acasa)

Observ că mai nou se rezolvă problema dacă îmi reeditez mesajele vechi în care nu se vedea întregul...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

Mă bucur, Jizel-Jeg, că vrei să te implici şi tu puţin în această problemă, mai ales pentru că ai o...(în Despre precesia axei de rotaţie a Pamânt)

Serviciile de acest fel acopera aproape intreg globul.Doar zonele polare, ce nu pot fi "vazute&... (de Paul Dolea)

Aceasta si in republica Moldova se poate?... (de Ion)

Nu inteleg la ce anume va referiti in comentariul dumneavoastra. Poate puteti da mai multe detalii d... (de dragos)

Bun articol, am promovat si la Stiinta Azi. ... (de Adi)

www.roitnews.blogspot.com/... (de qwerty)

eu cred asa ca, cand o sa se intample si acest lucru( descoperirea certa a vietii extraterestre) con... (de mircea)

@abbildung Ce-ar fi sa ne explici tu ce crede Wittgenstein despre toate chestiile astea.... (de Jizel-Jeg)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

EvZ va scrie despre ştiinţă timp de două luni marţea şi vinerea (StiintaAzi.ro)

INTERNET ORIUNDE, ORICAND (stiinta.info)

Becurile economice LED: ultimul raget in iluminatul casnic (cosmosul.ro)

Saptamana cunoasterii creierului - Brain Awareness Week '10 (medicalstudent.ro)

Ultimele ÅŸtiri le puteti integra in cititoarele de ÅŸtiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Sunt poate puţine invenţiile tehnologice care ar putea avea un impact major în societate. Printre acestea însă trebuie enumeraţi supraconductorii la temperatura mediului ambiant. Cu ajutorul lor nu numai că am putea transporta curentul electric fără pierderi, dar putem construi puternici magneţi permanenţi cu care să levităm vehicule în mişcare. În plus, am putea creşte viteza computerelor de mii de ori, sau putem stoca energia fără pierderi pe un termen nelimitat.

Problemă majoră este că, până astăzi, nimeni n-a reuşit să construiască un material supraconductor la temperatura mediului ambient. Primii supraconductori au fost metalele obişnuite, răcite la temperaturi de câţiva Kelvin (-270 grade Celsius), ceea ce le face nepotrivite pentru orice aplicaţie practică. Acum 20 de ani, speranţă a fost înviată datorită descoperirii aşa-numiţilor supraconductori de temperatură înaltă. Să nu fim induşi în eroare de nume, aceştia sunt supraconductori ce rezista numai până la temperaturi de 100 Kelvin (-170 grade Celsius). La temperaturi mai mari devin nişte simpli izolatori... Cu tot entuziasmul ce a fost creat acum 20 de ani, nimeni nu a reuşit însă să depăşească limita de 100 grade Kelvin. Cei mai dintre fizicieni şi chimişti au părăsit domeniul acesta de cercetare care, ce e drept, a dat doi laureaţi ai premiului Nobel.

Iată însă că, de două luni, speranţele au reînviat. În februarie 2008, un grup de cercetători japonezi au reuşit să obţină un alt tip de material, denumit oxiarsenidă (de la oxigen si arsen), ce este un supraconductor le temperaturi mai mici de 26 Kelvin. Nu pare mult, însă fizicienii au intuit imediat că noul material are potenţial uriaş. Aceasta pentru că structura oxiarsenidei diferă foarte mult de cea a supraconductorilor de înaltă temperatura descoperiţi acum 20 de ani (care sunt nişte structuri planare de atomi de cupru şi oxigen). În structura oxiarsenidei, cercetătorii japonezi au inclus atomi de fier şi un ingredient magic: atomi de arsen!

Prezenţa atomilor de fier a luat prin surpriza comunitatea ştiinţifică. Aceasta pentru că fierul este feromagnetic, ori supraconductorii de cupru şi oxigen nu se împacă bine cu câmpul magnetic. Cu cât câmpul magnetic este mai mare, cu atât scade temperatura la care ei rămân supraconductori. Eventual, la un câmp magnetic suficient, starea supraconductoare este distrusă. Acesta este de fapt şi un motiv pentru care actualii magneţi formaţi din materiale supraconductoare (desigur, răcite la temperaturi joase) au o limită superioară a câmpului magnetic, în jur de 25 de Kelvin. Nouă structură descoperită de cercetătorii japonezi îşi păstrează însă starea supraconductoare până la 45 de Tesla! Practic, deja putem construi magneţi de două ori mai puternici decât cei construiţi până acum!

Povestea însă nu se opreşte aici. Astfel, nouă structură a oxiarsenidei permite o combinaţie mult mai mare de dopanţi. Dopanţii sunt atomi adiţionali, de diverse elemente, care pot fi adăugate în nouă structură, fără să-i modifice substanţial geometria. Avantajul major (dovedit în cazul supraconductorilor de cupru şi oxigen) este că putem controla relativ uşor numărul de electroni care joacă un rol important în starea supraconductoare, şi astfel putem creşte temperatura la care aceştia rămân supraconductori. O libertate mai mare de alegere a dopanţilor înseamnă efectiv o şansă mai mare de a construi un supraconductor la temperatura mediului ambiant.

Iată că acum câteva zile, un alt grup de la Universitatea din Tennessee (Statele Unite) a reuşit deja să crească temperatura la care oxiarsenida rămâne supraconductoare, ne anunţă portalul physorg. La un dopaj potrivit, oxiarsenida rămâne supraconductoare până la 47 de Kelvin, practic jumătate de valoarea recordului mondial. Este de remarcat cum, ştiind importanta descoperirii, cercetătorii americani au reuşit să facă măsurători în câteva zile, sacrificând câteva nopţi, pentru a publică urgent noile rezultate.

Poate deveni acest nou material, oxiarsenida, mult-căutatul supraconductor la temperatura mediului ambiant? Nu ştim încă, dar, dacă este aşa, va schimba în mod cert tehnologia din jurul nostru, şi asta în numai câţiva ani... [www.stiinta.info]

[www.stiinta.info]