30.06.2009
Nou satelit meteorologic pentru NOAA
Organizatia meteorologica americana NOAA-“National Oceanic and Atmospheric Administration” si-a imbunatatit flotila de sateliti in urma lansarii de sambata a unei noi platforme intitulata GOES-O
Categorie: Astronomie
Autor: Dragoş Neagu
Organizatia meteorologica americana NOAA-“National Oceanic and Atmospheric Administration” si-a imbunatatit flotila de sateliti in urma lansarii de sambata a unei noi platforme intitulata GOES-O. In anul 1998 compania Boeing Satellite Systems a castigat ca prim contractor un proiect organizat de centrul de zbor Goddard in numele NOAA urmand sa construiasca 2 pana la 4 sateliti in cadrul asa numitului program “Geostationary Operational Environmental Satellites”. Primii doi, GOES N si GOES O aveau un contract ferm de proiectare si constructie in timp ce ultimii doi GOES P si GOES Q erau doar optionali in functie de planurile manageriale ale NOAA (dupa ultimele informatii furnizare presei GOES P va pleca spre orbita undeva in anul 2010 in timp ce GOES Q a fost anulat).
Primul satelit din serie, GOES N (sau GOES 13 dupa alte indicative), bazat pe platforma BSS-601 stabilizata pe trei axe, a fost lansat pe 24 mai 2006, cu intentia de a imbunatati procesul de localizare a furtunilor si fenomenelor meteo extreme in acest fel sperandu-se ca se va eficientiza sistemul de alerta si evacuare a populatiei din zonele ce urmeaza a fi afectate de calamitati.
Sambata 27 iunie ora 22:51 GMT, dupa amanare de o zi din cauza vremii nefavorabile, o racheta Delta4 (a zecea lansata de la intrarea in operare in anul 2002) a pornit de la complexul 37 din Cape Canaveral cu scopul de a injecta noul satelit pe orbita.
Prima treapta care a functionat timp de 4 minute si jumatate a ridicat incarcatura la o altitudine de 144km continuata de treapta a doua care s-a desprins dupa 4 ore si 21 de minute inscriind satelitul intr-o orbita eliptica cu inclinatie 12 grade, apogeul la 35177km si perigeul la 6623km. Parcarea in orbita geostationara finala (circulara cu altitudinea 35780km in jurul Ecuatorului) se va realiza pe 8 iulie prin manevre succesive folosind motoarele proprii ale satelitului. 10 zile mai tarziu compania Boeing va ceda controlul noului satelit beneficiarului NOAA. Dupa calibrarea instrumentelor stiintifice prima imagine completa a Pamantului va fi realizata pe 28 iulie, in timp ce primele observatii asupra activitatii solare vor incepe de pe 6 august.
Pentru inceput GOES-O (sau GOES 14) va fi parcat aproape de predecesorul GOES-N in asa numitul “storage mode” in asteptarea unui plan viitor ce vizeaza inlocuirea mai vechilor GOES-11 si GOES-12 a caror resursa de hidrazina se apropie de sfarsit dupa 10 ani de operare pe orbita. Satelitul care cantareste 3133 kg-dintre care 1671kg de hidrazina, are 4.2m lungime si 1.8 m latime si este alimentat de un panou construit din celule solare Ga-As ce pot furniza pana la 2.3kW. La randul ei energia este mai departe stocata intr-un sistem de baterii Ni-H2 compus din 24 de celule cu o capacitate de 123Ah. Propulsia este realizata folosind un motor de corectie orbitala ce genereaza 490N si motoare de corectie de orientare cu o forta dezvoltata de 9.25N. Ambele functioneaza folosind monomethylhydrazine (MMH) pe baza de combustibil propriu zis si nitrogen tetroxide (NTO) ca oxidant. Sistemul de determinare si control al orbitei si orientarii satelitului este completat de asa numitele ‘reaction wheels’ sau roti volante, camere stelare pentru determinarea inertiala a pozitiei in spatiu a satelitului, un asa numit ‘hemispherical inertial reference unit’ (HIRU), giroscoape, senzori solari si senzori pentru determinarea pozitiei Pamantului. Controlul termic este asigurat in ambele directii- pasiv prin constructia folosind multiple straturi izolatoare si activ prin termistori alimentati de la circuitul electric al satelitului si radiatoare termice.
Noul satelit dispune de o serie de echipamente:
-un radiometru care foloseste datele obtinute de la cele 5 canale de investigatie pentru a produce in mod continuu imagini ale suprafetei Pamantului, oceanelor, ale formarii furtunilor tropicale, ale distributiei de nori, temperaturii si inaltimii plafonului de nori, temperatura la suprafata si a vaporilor de apa
-un instrument care colecteaza datele dintr-o zona circulara definita intre 60 de grade latitudine nordica si 60 de grade latitudine sudica, oferindu-le meteorologilor posibilitatea sa deduca temperatura atmosferica si distributia de ozon
-o colectie de instrumente dedicate monitorizarii conditiilor din spatiu (“space environment monitor”) constand din EPS (“energetic particle sensor”) care masoara particulele energetice-protoni, electroni si particule alfa din orbita geostationara, 2 magnetometre care masoara directia si variatia campului magnetic al Pamantului, XRS (“solar X-ray sensor”) si EUVS (“extreme ultraviolet sensor”) care masoara emisiile de radiatie
-un instrument de monitorizare in raze X a activitatii solare (SXI sau “solar X-ray imager”) care foloseste un ansamblu telescopic pentru a observa emisiile solare in raze X si pentru a detecta si localiza perturbatiile care pun in pericol echipamentele electronice
Separat de instrumentatia stiintifica satelitul furnizeaza servicii si pentru sistemul COSPAS-SARSAT care colecteaza semnale de urgenta transmise de avioane si nave si le transmite mai departe unui centru de comanda de unde se coordoneaza operatiunile de salvare.
site oficial NOAA
Articolul este preluat de pe portalul forum.spacealliance.ro cu permisiunea autorului.













Comentarii
Adauga un comentariuAdauga un comentariu