05.06.2009

MECANISMUL COMUNITAR PENTRU PROTECțIE CIVILĂ

Protecția civilă și protecția consulară sunt două activități care vizează direct cetățenii, fiecare dintre cele două tipuri de protecții prezentând puncte comune și deosebiri.


Categorie: Mediu/Etica
Autor: Cosmin Dumitrescu



Protecția civilă și protecția consulară sunt două activități care vizează direct cetățenii, fiecare dintre cele două tipuri de protecții prezentând puncte comune și deosebiri care se caracterizează prin complementaritate.

Managementul integrat al dezastrelor prezintă o parte componentă importantă care reprezintă un instrument deosebit de util pentru consulii acreditați într-o zonă de dezastru ai statelor ai căror cetățeni sunt afectați de evenimente de pericol. O analiză a celui mai bun exemplu instituțional cu caracter suprastatal care există în domeniul protecției civile la nivelul Uniunii Europene și felul în care acest instrument de lucru ajută la optimizarea activităților de asistență și protecție consulară este edificatoare pentru importanța care ar trebui atribuită acestor aspcte la nivel național într-un prezent caracterizat de evenimente excepționale atât în Europa, cât și în celelalte părți ale lumii.

Experiențele recente din perioada dezastrului de la Mumbai au pus în evidență valoarea sprijinului pe care Mecanismul Comunitar de protecție civilă al UE poate să îl ofere cooperării consulare când cetățenii Uniunii Europene sunt afectați de urgențe majore în state terțe.

În plus față de cazul Mumbai, urgențele din Liban și Asia de Sud au arătat că o colaborare între autoritățile de protecție civilă și cele consulare poate aduce beneficii reciproce câd urgențe din afara UE afectează grupuri mari de cetățeni europeni.

Există o interacțiune importantă între cele două domenii. Având în vedere lipsa unui rol special al Comisiei Europene în protecția consulară, aceasta poate contribui la cooperarea consulară în două feluri:

            Delegațiile Comunității Europene au mandatul de a furniza sprijin cooperării consulare între Statele Membre. Un astfel de sprijin constă în principal în suport logistic pus la dispoziție în timpi foarte rapizi. Un exemplu este organizarea transportului local prin închirierea de autobuze care a avut loc în situația conflictului din Ghaza la începutul anului 2009.

            La cererea autorităților consulare ale Statelor Membre, Mecanismul comunitar pentru protecție civilă poate sprijini asistența consulară a cetățenilor comunitari în situații de urgență majore pe teritoriul unor state terțe în privința activităților de protecție civilă. Acest rol a fost statuat prin Decizia Consiliului privitoare la organizarea Mecanismului din anul 2007 și întărit prin liniile directoare ale conceptului consular de „Lead State” nr. 16618/08 aprobate de Consiliu în 8 decembrie 2008.

            Există beneficii majore prin utilizarea Mecanismului ca sprijin pentru cooperarea consulară după cum urmează:

  • Oferă autorităților consulare acces la o rețea mare de resurse ale protecției civile puse la dispoziție de cele 30 de state participante la Mecanism;
  • Permite un schimb continuu de informații asupra aspectelor tehnice aferente evacuărilor și altor operații;
  • În zona de dezastru, experții UE în protecție civilă pot face legătura și schimburile de informații conform necesităților cu Președinția UE, statul leader și autoritățile consulare ale statelor participante la Mecanism care au solicitat asistența acestuia;
  • Se pot coordona cu echipele competente la fața locului, în special cu echipele de asistență în materie de protecție consulară și protecție civilă ale statelor participante;
  • Experții de protecție civilă ai Centrului de Monitorizare și Informare pot facilita coordonarea echipelor de asistență care urmează să acționeze în zona de dezastru.

Începând din anul 2007, Mecanismul poate, în anumite împrejurări, să co-finanțeze transportul echipelor de asistență, inclusiv prin avioanele MEDEVAC (evacuare medicală). În plus, Statele Membre pot să-și înregistreze modulele MEVAC (medical aerial evacuation of disaster victims) în baza de date a CECIS pentru îmbunătățirea gradului de eficiență a reacției de răspuns.

            În momentul în care Mecanismul de protecție civilă este activat, Delegațiile Comunității Europene vor putea interveni pentru facilitarea activităților din teritoriu ale echipelor Mecanismului.

            Până în prezent, Mecanismul a fost activat pentru a sprijini asistența consulară pe perioada situațiilor de urgență din Liban și Cipru în 2006, când a fost activat de statele afectate și, mai recent, în criza din Mumbai cand Mecanismul a fost activat de către Președinția UE. S-a considerat că, în condițiile în care spitalele din Mumbai erau extrem de ocupate cu acordarea asistenței medicale pentru cetățenii indieni, sprijinul Mecanismului pentru evacuarea imediată a cetățenilor europeni răniți a fost considerat mai mult decât necesar.

            Având în vedere acest experiențe pot fi făcute următoarele sugestii pentru optimizarea utilizării Mecanismului pentru sprijinirea cooperării consulare între Statele Membre:

            Este necesară identificarea cu precizie a tipului de asistență pe care Mecanismul îl poate mobiliza în sprijinul autorităților consulare pe durata urgențelor majore care afectează cetățenii UE. În funcție de situație și de necesități, pot fi aduse contribuții ale Mecanismului de protecție civilă în următoarele tipuri de activități de asistență:

·         Evacuarea cetățenilor europeni din zonele afectate și repatrierea lor către Europa – activități care includ atât mijloacele de transport necesare, cât și expertiza necesară pentru proiectarea, organizarea și realizarea operațiunilor de evacuare la scară mare;

·         Evacuarea medicală a cetățenilor europeni răniți grav, inclusiv cu aeronave MEDEVAC;

·         Mobilizarea de adăposturi temporare de urgență, hrană, apă și dotări sanitare, experiză tehnică, în așteptarea evacuării sau evacuării cetățenilor europeni;

·         Asistența medicală: în zonele unde un număr mare de cetățeni europeni a suferit răni și capacitățile locale de acordare de asistență medicală sunt suprasolicitate, asistența de protecție civilă poate cuprinde posturi medicale avansate sau spitale mobile pentru sprijinirea eforturilor autorităților locale și europene;

·         Identificarea victimelor dezastrului (DVI – disaster victim identification) – echipe de experții medico-legali care sprijină eforturile în acest domeniu ale autorităților locale și europene.

Deși lista nu este exhaustivă, oferă o idee asupra tipurilor de servicii pentru care autoritățile consulare pot solocita activarea Mecanismului.

 

Ar putea fi foarte utilă o imagine completă a tipurilor de module ale protecției civile ale UE care pot fi disponibile pentru furnizarea de asistență de tipul celei menționate mai sus. În prezent, numai două state – Grecia și Franța – și-au înregistrat module de evacuare medicală (MEVAC) în Sistemul Comun de Comunicații de Urgență și Informații (CECIS). Nu există încă înregistrări în CECIS referitoare la module de adăposturi temporare.

Pentru optimizarea eficienței reacțiilor de răspuns ale Mecanismului comunitar de protecție civilă, statele particiapnte sunt încurajate să-și revizuiască toate capacitățile și, atunci când este posibil, să înregistreze respectivele capacități care îndeplinesc condițiile tehnice pentru a fi modupe le protecție civilă.

Este necesară dezvoltarea unui cadru tehnic și pentru alte tipuri de module. În plus față de modulele de evacuare medicală și adăpostire temporară, este necesară adăugarea altor module care pot ajuta autoritățile consulare. Este necesară înființarea de module pentru identificarea victimelor.

 

Cunoașterea procedurilor pentru activarea sprijinului Mecanismului comunitar de protecție civilă pentru cooperarea consulară

 

Deși Mecanismul a jucat un rol important în sprijinirea cooperării consulare în perioada ultimelor două situații de urgență din trecutul recent, se pare că nu există o imagine clară asupra informaților referitoare la modul în care un asemenea sprijin poate fi asigurat prin intermediul Mecanismului și care sunt procedurile care trebuie urmate atât la nivel de sedii centrale, cât și la nivel local.

Este necesar ca statele participante la Mecanism să se asigure că sunt puse la dispoziția autorităților consulare informațiile referitoare la posibilitățile de sprijin din partea Mecanismului și la procedurile de activare a Mecanismului. În prezent au loc la nivelul Consiliului european discuții asupra propunerilor de text pentru concluzii referitoare la ridicarea gradului de conștientizare a protecției civile la nivelul populației și pentru stabilirea unor acțiuni care vor fi întrprinse pentru aceasta de către Comisia Europeană și de către statele participante la Mecanism.

În afară de creșterea gradului de conștientizare, este nevoie și de stabilirea unor proceduri practice la nivel național pentru asigurarea unei bune coordonări între autoritățile de protecție civilă și cele consulare[1]. Atunci când este necesar, statele participante sunt încurajate să stabilească proceduri interne pentru propriile autorități consulare pentru solicitarea activării Mecanismului comunitar pentru protecție civilă prin intermediul punctelor de contact pentru protecție civilă.

Directiva citată care reglementează activitatea Mecanismului stipulează faptul că acesta poate fi activat pentru a sprijini activitățile de asistență consulară a cetățenilor UE, dacă acest lucru este solicitat de autoritățile consulare ale Statelor Membre. Oricare Stat Membru poate face o solicitare pentru sprijinirea cetățenilor săi prin intermediul Mecanismului.

Pentru orice operație mai mare de sprijinire a cetățenilor UE din partea Statelor Membre, Președinția UE sau Statul Leader pot solicita sprijinul Mecanismului comunitar de protecție civilă. În toate cazurile Comisia Europeană informează statele participante în privința intervenției Mecanismului.

În situația catastrofei de la Mumbai a fost demonstrat faptul că operațiunile de evacuare medicală necesită o foarte bună comunicare și strânsă coordonare între o întreagă pleiadă de participanți dintre care enumerăm:

  • Președinția UE sau Statul Leader;
  • Statul participant care pune la dispoziție avionul MEDEVAC;
  • Autoritățile locale ale statului afectat de dezastru;
  • Personalul diplomatic și consular european;
  • Statele de origine ale celor evacuați.

Pentru a facilita acest proces, Centrul de Monitorizare și Informare va urmări întotdeauna să aibă o echipă  la locul dezastrului cât mai repede după apariția solicitării. Este necesară depunerea de eforturi subsecvente pentru clarificarea rolurilor și responsabilităților echipei de la fața locului și pentru dezvoltarea de proceduri mai precise cum ar fi:

  • Obținerea de autorizații din partea statului afectat;
  • Stabilirea pacienților prioritari;
  • Externarea pacienților din spitalele locale și alte aspecte corelative.

 

Așadar, este imperios necesară stabilirea de linii directoare și de proceduri standard de operare pentru efectuarea de operațiuni de evacuare medicală a cetățenilor comunitari prin intermediul Mecanismului comunitar de protecție civilă al uniunii Europene.

 

Diferențe conceptuale între protecția civilă și protecția consulară sunt redate în tabelul 1.

Tabelul 1

Protecția civilă se referă la managementul consecințelor imediate ale dezastrelor și urmărește salvarea de vieți sau ameliorarea mediului, materialelor și a altor daune.

Sarcinile tipice ale protecției civile cuprind:

·         salvarea victimelor dintre dărâmături după cutremur;

·         asigurarea de îngrijire medicală de urgență;

·         evacuarea medicală din zona calamitată, etc.

Sarcinile principale ale autorităților consulare în situații de urgență cuprind:

·         înregistrarea victimelor cetățeni ai UE;

·         oferirea de resurse materiale minime pentru acoperirea cheltuielilor care nu pot fi evitate;

·         repatrierea cetățeniolor comunitari;

·         asistența prin eliberearea de documente de identitate.

Asistența protecției civile este oferită tuturor victimelor unui dezastru, indiferent de cetățenia lor, fără să se concentreze pe cetățenii UE, fiind bazată numai pe evaluările necesităților cele mai presante din zona afectată.

Protecția consulară se concentrează în mod specific pe cetățenii UE și pe cei îndreptățiți conform normelor comunitare și a acordurilor încheiate de Statele Membre.

Asistența în protecția civilă prin intermediul Mecanismului comunitar de protecție civilă poate fi activată doar pe baza solicitării din partea statului terț afectat sau a unei organizații internaționale în situațiile în care consecințele unui dezastru depășesc capacitatea de răspuns a statului afectat. Prezența cetățenilor comunitari în zona de dezastru nu este un element hotărâtor pentru a se stabili dacă sistemul va fi activat sau nu.

Așadar, Mecanismul de protecție civilă nu va fi activat pentru urgențe care pot fi gestionate bine de autoritățile locale ale statului terț afectat, chiar dacă sunt implicați câțiva cetățeni UE.

Protecția consulară acționează exact invers, fiind prerogativa Statelor membre ai căror cetțeni se găsesc în dificultate într-o țară în afara uniunii Europene. Un cetățean comunitar trebuie să se bazeze pe protecția și asistența statului său de origine sau, în absența unei protecții naționale pe teritoriul unui stat extracomunitar, pe protecția unui alt Stat Membru UE.

 

            În conformitate cu articolul 20 din Tratatul Uniunii Europene, reprezentanțele Statelor Membre și Delegațiile Comisiei Europene colaborează pentru implementarea articolului menționat care stipulează că orice cetățean al Uniunii Europene nereprezentat pe teritoriul unui stat extracomunitar are dreptul să primească asistență din partea altei ambasade a unui stat din UE în aceleași condiții în care aceasta acordă asistență propriilor săi cetățeni. Acesta este mandatul Delegațiilor Comisiei Europene pentru acordarea sprijinului cooerării consulare a Statelor Membre într-o zonă de criză sau dezastru.

În cadrul exercitării competențelor sale de sprijin a cooperării consulare, Statul Leader al Mecanismului comunitar pentru protecție civilă poate apela la celelalte State Membre pentru a fi puse la dispoziție resursele umane și logistice în perioade de criză. Statul Leader poate să solicite sprijin în acest sens următoarelor organisme:

·         Mecanismul comunitar pentru protecție civilă al Uniunii Europene;

·         Structurilor de management al crizelor ale Secretariatului General al Consiliului;

·         Delegația locală a Comisiei Europene pentru sprijin logistic.

 

Pentru a exemplifica importanța existenței Mecanismului comunitar pentru protecție civilă pot fi luate exemplele rolului jucat de acesta în situațiile de urgență și dezastru din Liban-Cipru și Mumbai.

 

Rolul Mecanismului comunitar pentru protecție civilă în situația de urgență din Liban-Cipru – 2006

 

În perioada crizei din Liban, câțiva experți ai Centrului de monitorizare și Informare (MIC) au sprijinit apărarea civilă cipriotă în optimizarea condițiilor pentru operațiunile de evacuare, după primirea unei solicitări în data de 21 iulie 2006. autoritățile cipriote au solicitat MIC să cerceteze posibilitatea de a mobiliza mai multe nave și avioane de la partenerii europeni participanți la Mecanismul UE pentru protecție civilăși să utilizeze aeronavele și vapoarele care aduc ajutoare umanitare pentru repatrierea cetățenilor respectivelor state UE la întoarecerea în Statele membre trimițătoare.

Cipru a solicitat Centrului de Monitorizare și Informare să trimită experți din cadrul acestuia care să asiste autoritățile competente ale Republicii Cipru, serviciile Comisiei Europene și ale Statelor Membre în managementul situației de dezastru apărute.

            Centrul de Monitorizare și Informare al Comisiei a stabilit imediat în Larnaka o echipă de experți din Italia, Estonia și Finlanda pentru a asista autoritățile locale în organizarea și coordonarea evacuării și asistenței și pentru evaluarea necesității sprijinului viitor. Acești experți au lcrat în strânsă colaborare cu echipele consulare ale Statelor member prezente în zona calamitată, cu reprezentanțele UE și cu organizațiile internaționale pentru migrație pentru repatrierea cetățenilor statelor extracomunitare.

 

Rolul Mecanismului în managementul dezastrului de la Mumbai

 

După evenumentele tragice din Mumbai eforturile de salvare ale UE au început îndata de 27 noiembre când președinția franceză a activat Mecanismul comunitar pentru protecție civilă printr-o solicitare de resurse pentru evacuare medicală a cetățenilor Uniunii Europene ca sprijin a asistenței consulare oferită acestora. În același timp, Franța și Spania au pus la dispoziție căte o aeronavă pentru a asigura prima evacuare a cetățenilor europeni care nu au au suferit răni.

În numai câteva ore de la primirea solicitării de resurse pentru evacuare medicală, Suedia a oferit o aeronavă pe care a operat-o începând din 28 noiembrie la cererea Franței. Alte State membre au informat că pot să ofere o astfel de asistență dacă este necesar.

Aeronava suedeză a fost mobilizată împreună cu doi experți ai Centrului de Monitorizare și Informare pentru a asista coordonarea operațiilor. Oficialii Delegației Comisiei Europene în India au facilitat cooperarea între consulatele Statelor Membre în Mumbai pentru identificarea cetățenilor Uniunii Europene care aveau nevoie să beneficieze de evacuare medicală.

Eforturile de salvare ale Mecanismului au culminat în 30 noiembrie când un avion a decolat de la Mumbai cu trei cetățeni britanici și tri spanioli la bord împreună cu o echipă medicală pusă la dispoziție de Suedia. Cinci dintre cetățeni erau răniți, doi grav și unul suferind în urma unei traume psihologice. Aeronava a aterizat la Londra, unde unul dintre cetățenii spanioli a beneficiat de îngrijiri medicale înainte de a se putea întoarce în Spania.

În urma înțelegerilor din 2007 între Statele Membre, Comisia Europeană a putut participa la finanțarea costurilor de transport efectuat de către aeronava MEDEVAC suedeză.

Instrumentul numit Mecanismul comunitar pentru protecție civilă reprezintă cel mai bun exemplu pentru felul în care managementul dezastrului a influnețat relațiile internaționale. Acesta arată cum un număr de 30 de state europene colaborează pentru instituirea și întreținerea unei instituții și a unor politici comune de management la nivel internațional al stărilor de dezastru care implică statele participante nu numai atunci când este afectat unul dintre ele, ci și când se acționează în afara uinunii europene și a celorlalte state participante. Practic, managementul dezastrelor a participat la apropierea și mai mare între statele participante la mecanism, determinând manifestarea unei solidarități organizate după reguli scrise și aplicate coordonat de structuri distincte cu resurse distincte.


[1] Avem un bun exemplu situația cetățenilor români victime ale cutremurului de pământ din localitatea l’Aquila, Regiunea Abruzzo, Italia, când, deși autoritățile de protecție civilă italiene au acționat foarte eficient, coordonarea cu autoritățile consulare ale Statelor Membre a fost ineficientă datorită lipsei de proceduri practice și a lipsei unui plan contingental al misiunilor diplomatice (de exemplu, cetățenii români nu-si anunță prezenta într-o țară străină la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara respectivă făcând extrem de dificilă o planificare contingentală).

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C: