Nouă asimetrie între materie şi antimaterie
Dacă în Big Bang au fost produse materie şi antimaterie în cantităţi egale, dar Universul nostru este format doar din materie, unde a dispărut antimateria? Experimentul Belle de la laboratorul japonez de fizica particulelor KEK a descoperit o nouă asimetrie între materie şi antimaterie.
Categorie: Fizica
Unul din cele mai mari mistere despre Univers este urmatărorul: dacă în Big Bang au fost produse cantităţi egale de materie şi antimaterie, cum se face că în totalul de materie şi antimaterie din Univers noi observăm peste 99.99% doar materie? Din anii 50 încoace, oamenii de ştiinţă au observat că există diferenţe de principiu între legile fizicii aplicate la materie şi cele aplicate la antimaterie, ceea ce ar putea în principiu să ducă cu timpul, de la Big Bang încolo, la o dispariţiei a antimaterie din Univers. Totuşi, diferenţele descoperite până acum ar explica dispariţia a doar 0.2% din antimateria ce a dispărut. Suntem încă departe de a rezolva misterul. Dar un nou pas mic a fost realizat, fizicienii descoperit încă un caz de asimetrie între materie şi antimaterie, care ar putea ridica procentul explicat.
Descoperirea vine de la acceleratorul de particule de la laboratorul japonez KEK, de la detectorul de particule Belle, unde în ciocniri de electroni (materie) şi pozitroni (antimaterie) se produc perechi de mezoni B (materie şi antimaterie), dar aceştia de dezintegrează în particule mai puţin masive în mod diferit, spune PhysOrg. Rezultatul a fost publicat în cea mai recentă ediţie a prestigioasei revistei Nature (rezumatul articolului din Nature aici). Dar pentru a aprecia rezultatul lor, haideţi să revedem câteva noţiuni de bază despre antimaterie.
Noţiuni de bază despre antimaterie
Antimateria nu este subiect de science-fiction, ci este fundamentată experimental şi teoretic. Unei particule de materie încarcată electric îi corespunde o particulă de antimaterie cu aceeaşi masă, dar de sarcină electrică de semn opus.
Particula de materie corespunzătoare electronului este pozitronul, adică o particulă de masa electronului, dar pozitivă din punct de vedere electric.
Particula de antimaterie corespunzătoare protonului este antiprotonul, care are o masă egală cu cea a protonului, dar este negativ din punct de vedere electric.
Neutronul este neutru din punct de vedere electric. Este atunci neutronul propria sa particulă de antimaterie? Nu chiar, căci neutronul nu este o particulă elementară, ci este formată din trei particule încă şi mai mici, toate trei încărcate electric. Un neutron este format din un cuarc "top" (sarcină electrică +2/3) şi doi cuarci "down" (sarcină electrică -1/3). Particula de antimaterie ce corespunde astfel neutronului se numeşte antineutron şi este formată din un anticuarc "top" (sarcină electrică -2/3) şi doi anticuarci "down" (sarcină electrică +1/3).
Un atom este format din protoni, neutroni şi electroni. Un antiatom este format din antiprotoni, antineutroni şi antielectroni.
Dar dacă atomii emit lumină, antiatomii ce fel de lumină emit? Dacă particula elemantară corespunzătoare luminii se numeşte foton, care este corespondentul de antimaterie al fotonului? Ei bine, fotonul este neutru din punct de vedere electric, este o particulă elementară, fotonul este chiar propria lui antiparticulă! Aşadar, atât atomii cât şi antiatomii emit acelaşi fel de lumină. Materia şi antimateria nu poate fi deosebită prin lumina ce o emit!
Universul e format doar din materie
Oamenii de ştiinţă cred că Universul nostru este format doar din materie. Dar cum noi studiem universul mai ales prin lumina ce o primim din diferite părţi ale Universului şi cum acelaşi tip de lumă este emisă şi de materie şi de antimaterie, cum de ştim că Universul nu este jumate format din materie şi jumate din antimaterie? Ei bine, dacă ar fi aşa, atunci ar exista o graniţă între cele două zone unde materia şi antimateria s-ar întâlni şi atunci s-ar anihila în explozii violente cu emisie de lumină de o anumită lungime de undă foarte precisă. De exemplu, în cazul anihilării unui electron şi a unui pozitron sunt emişi doi fotoni, fiecare având o energie egală cu energia corespunzătoare masei electronului. Astfel, dacă am observa această lumină cu o semnătură precisă, am putea identifica zone de graniţă între materie şi antimaterie. Însă în ciuda unor căutări amănunţite cu foarte multe telescoape, oamenii de ştiinţă nu au observat aceasta. Desigur, experimentele continuă, poate că există zone mai mici de antimaterie, ce nu ar produce lumină aşa de intensă. Însă din ce s-a observat până acum se pare că mai mult de 99.9% din totalul de materie şi antimaterie din Univers este format doar din materie.
Totuşi, în Big Bang au fost produse cantităţi egale de materie şi antimaterie
Într-adevăr, în laboratoarele de fizica particulelor, zi de zi, milioane de perechi de materie-antimaterie sunt produse în coliziuni de particule, pentru a conserva sarcina electrică şi alte mărimi denumite numere cuantice. Dar în Big Bang ceva foarte asemanător a avut loc. Exista energie pură concentrată în un volum ofarte mic şi la un moment dat au fost create perechi de materie şi antimaterie. Universul s-a existins apoi foarte rapid în un timp foarte scurt, materia şi antimateria existentă s-au anihilat mai mult sau mai puţin. Dacă aşa ar fi fost, atunci Universul nostru ar fi trebuit să nu aibă nici materie, nici antimaterie (deci noi să nu existăm!), sau ar fi trebuit ca materia să fie în unele zone de Univers şi antimateria în alte zone de Univers (şi atunci să detectăm lumină cu semnătura specifică!). Unde a dispărut aşadar antimateria? Fără exagerare, acesta este unul din cele mai mari mistere despre Univers. Subiectul este studiat de fizica particulelor elementare împreună cu cosmologia şi astrofizica. Un premiu Nobel va fi rezervat automat celor ce vor deslega acest mister.
Mici diferenţe între materie şi antimaterie
Ce ar fi dacă ar exista o usoară diferenţă în legile fizicii între materie şi antimaterie? Cum ar fi dacă se produce mereu materie şi antimaterie în cantităţi egale, dar când se dezintegrează în particule mai mici, antimateria dispare puţin mai multă decât materie, lăsând un excedent mic de materie, dar care proces repetându-se de foarte multe ori la începutul Universului, ar fi dus la Universul nostru format din materie? Ei bine, aceasta ar avea sens, deşi tot nu am înţelege de ce ar avea loc aceste diferenţe ...
Ei bine, exact aceasta au descoperit fizicienii din anii 50 încoace. Problema este că diferenţa ce au observat-o între materie şi antimaterie este atât de mică încât ar putea explica prezenţa de doar 0.2% din materia din Univers. Diferenţa aceasta era observată în cadrul unor particule subatomice numite mezoni K, apoi în cadrul unor alte particule subatomice numite mezoni B. Speranţa lor este ca dacă aceste diferenţe între materie şi antimaterie se descoperă şi la alte particule, procentul de materie din Univers ce ar fi explicată ar creşte.
Există modele teoretice încă neverificate experimental care presupun prezenţa de noi particule elementare, încă şi mai masivă, denumită materie întunecată. Dacă s-ar descoperi particulele subatomice ce ar forma această materie întunecată, dacă s-ar observa că ele prezintă o diferenţă între materie şi antimaterie, cum aceste particule sunt masive, ar creşte şi mai mult procentul de materie explicat din Univers. Şi cine ştie, poate se va explica cu întreaga cantitate de materie din Univers. Cercetarea continuă aşadar în studiul asimetriei între materie şi antimaterie.
Progres recent în acest sens
Iar progresele nu întârzie să apară. Când e vorba de acceleratoare de particule, aţi auzit desigur de Large Hadron Collider, care va intra în funcţiune la laboratorul european de fizica particulelor, CERN, la Geneva, Elveţia, vara aceasta. Aţi auzit poate şi de Tevatron, acceleratorul care a fost timp de 20 de ani, şi încă mai este până intră în funcţiune Large Hadron Collider, cel mai puternic accelerator de particule din lume. La Tevatron a fost descoperit în 1995 cuarcul top, cea mai masivă din particlele elementare. Dar există şi multe alte acceleratoare de particule în jurul lumii, la fel de importante în studiul Universului.
De exemplu, în Japonia, există un oraşel creat în anii 1970 special pentru a fi un oraş ştiinţific. Numit Tsukuba, se situează la două ore nord de capitala ţării, Tokyo. Acolo se găseşte laboratorul naţional japonez de fizica particulelor, KEK. KEK găzduieşte un accelerator de particule ce accelerează electroni şi antimateria lor, pozitroni, la viteze foarte foarte apropiate de cea a luminii. Aceştia sunt lăsaţi apoi să se ciocnească, iar din energia lor de mişcare se crează masă, adică particule noi. Ştim de la formula lui Einstein E=mc2 că masa şi energia sunt echilvalente şi se pot transforma unele în altele. Ei bine, acest accelerator este proiectat în aşa fel pentru a produce mari cantităţi de mezoni B de materie şi de mezoni B de antimaterie.
Studiindu-i atent, fizicienii au descoperit o diferenţă în modul în care cele două tipuri de particule se descopum în alte particule mai puţin masive, sugerând o diferenţă între materie şi antimaterie, spune PhysOrg. Aceasta este un pas înainte spre rezolvarea misterului unde a dispărut antimateria din Univers. Rezultatul a apărut recent în prestigioasa revistă Nature.
Pentru a afla mai multe
Pentru a afla mai multe despre antimaterie, precum ce este antimateria, unde anume există antimaterie în Cosmos, unde se găseşte antimaterie pe Terra, vă invit să citiţi şi articolul acesta tot de la Ştiinţa.info.
Aceasta pagina a fost vizitata de 24257 ori

















Comentarii
-
April 4, 2008, 11:13 am -
Adi
-
April 4, 2008, 10:06 am -
Vlad
-
April 3, 2008, 9:08 am -
Radu
-
April 2, 2008, 12:41 pm -
Teodora
-
April 2, 2008, 10:31 am -
raul
-
April 2, 2008, 10:15 am -
Adi
-
April 2, 2008, 10:13 am -
raul
-
April 2, 2008, 10:11 am -
Adi
-
April 2, 2008, 10:07 am -
Adi
-
April 2, 2008, 10:01 am -
Adi
-
April 2, 2008, 9:56 am -
Adi
-
April 2, 2008, 9:25 am -
Cosmin
-
April 2, 2008, 9:17 am -
Adi
-
April 2, 2008, 9:17 am -
Cosmin
-
April 2, 2008, 9:12 am -
Adi
-
April 2, 2008, 8:48 am -
Cosmin
-
April 2, 2008, 8:44 am -
Cosmin
-
April 2, 2008, 8:22 am -
Adi
-
April 2, 2008, 8:16 am -
Adi
-
April 2, 2008, 8:12 am -
Dante
-
April 2, 2008, 8:09 am -
Adi
-
April 2, 2008, 5:59 am -
Mihaela
-
April 2, 2008, 5:41 am -
Dante
-
April 1, 2008, 10:48 am -
Adi
-
April 1, 2008, 3:21 am -
Dante
-
March 31, 2008, 9:58 am -
Adi
-
March 31, 2008, 5:05 am -
A.Enache
-
March 30, 2008, 1:45 pm -
Adi
-
March 29, 2008, 11:38 am -
Marian Banica
Adaugă un comentariuIntr-adevar, si eu am exagerat si imi cer iertare. Va multumesc pentru sustinere la toti cei care ati raspuns. Noi incercam sa mediem cat mai repede sugestiile voastre. Suntem o mana de oameni, iar ajutorul vostru este foarte necesar. Poate chiar doriti sa deveniti voluntari sau membri ai echipei. Am fost impresionat cand am vazut pe Cosmin oferindu-se sa ne corecteze din articole, sau poate chiar toate articolele noastre. Desigur, facem efort sa scriem corect, dar ne mai scapa greseli, unele din neatentie, altele poate din necunoastere. Daca vin si profesionisti sau pasionati de limba romana, atunci impreuna putem oferi publicului larg din Romania articole care sa fie atat frumoase ca si continut, cat si ca prezentare.
Acum revenind la fizica particulelor, este interesanta ideea ca poate antimateria locuieste in un Univers paralel. Desigur ca teorii si experimente viitoare vor confirma daca intelegerea noastra a Universului este cat de cat corecta, sau ne va arata ceva cu totul nou. Intrebarea ce imi vine acum in minte legat de antimaterie este urmatoarea: In Big Bang s-a produs Universul nostru, sarcina electrica este conservata in Universul nostru, materie si antimaterie au fost produse in cantitati egale in Universul nostru. Asadar, pentru ca antimateria sa existe in alt Univers, ar trebui ca antimateria sa se fi transferat cumva in alt Univers. Iar comunicarea intre Universuri imi pare ceva foarte putin probabil, chiar daca ar exista. Cu atat mai mult cu cat stim deja ca este reactii in care intra materie si antimaterie in cantitati egale si iese mai multa materie decat antimaterie. Problema ca aceasta ar explica disparitia a doar unei cantitati prea mici de antimaterie, sub 1% din cat ar trebui de fapt sa fie in Univers, daca ar fi in cantitati egale cu materia de azi.
M-a bucura mult comentariul tau, sa stii. Este primul comentariu direct referitor la subiectul antimateriei.
Articolul mi s-a parut foarte interesant si util.
Felicitari celor care depun eforturi pentru ca noi (publicul larg si vizitatorii acestui site) sa beneficiem de aceste informatii. Mai ales daca munca voastra este voluntara.
Intr-adevar tonul tau Adi mi s-a parut un pic prea "superior" in replica postata la primele comentarii dar au fost si multi circotashi care si-au dat cu parerea doar ca sa se afle in treaba. Probabil va te-a deranjat atitudinea lor si e de inteles.
E usor sa critici cind esti doar spectator.
Revenind la articol as avea un punct de vedere poate cam "neortodox" pentru unii sau mai bine zis nespecific rigurozitatii cu care fizica trateaza subiectul.
Poate ca antimateria exista intr-o alta dimensiune a spatiului, undeva pe "tarimul celalalt". Cam hazardata ideea dar daca o acceptati macar pentru 1 secunda cred ca ideea v-ar da raspuns la multe alte enigme si mistere.
Daca acceptam asadar existenta unor universuri paralele atunci antimateria ar putea fi de fapt materia prezenta in universurile paralele, iar particulele de antimaterie din universul nostru sint doar "urme" sau reziduri ale materiei din universurile paralele.
Personal cred in teoria universurilor paralele si sunt convins ca rezultatele descoperite de oamenii de stiinta pina in prezent vor fi curind zdruncinate de teorii mult mai ample, inedite si complexe. Ginditi-va doar cite teorii matematice si fizice au fost "rasturnate" de-a lungul timpului desi la vremea lor erau considerate solide si puternic argumentate.
Of cati nervi irositi degeaba in comentariile de mai jos... imi pare rau pentru asta. Bravo Adi pentru un articol reusit!
1. Cand o persoana nu are argumente puternice (sau nu are deloc argumente), recurge la jigniri. E frumos sa fim neutri sau bine intentionati. Rautatea gratuita nu e constructiva. Din respect pentru cei care depun un efort sa scrie astfel de articole, ar fi de apreciat din partea noastra sa aducem comentarii la obiect ( si cu argumente daca se poate ).
2. A face greseli nu este echivalent cu a fi agramat. Cine se crede perfect sa arunce primul piatra.
3. Articolul mi se pare bine facut. Dupa ce l-am citit integral, am inteles atat care era stirea, cat si mai multe despre materie si antimaterie in general. Adresez un mare BRAVO domnului Adrian Buzatu si intregii echipe stiinta.info pentru toate actiunile lor.
eu sunt convins ca autorii acestor articole stiu sa foloseasca limba romana in mod corect. si de asemenea, sunt convins ca si cine citeste aceste articole, intelege despre ce este vorba in frazele cu greseli gramaticale.pt ca aceste greseli sunt facute doar din neatentie si nu schiba sensul informatiilor oferite.
daca vad totusi ca sunt asa multi care critica aceste greseli gramaticale, de ce nu faceti o sectiune pe site sau pe forum unde cititorii sa sesizeze politicos aceste greseli,iar autorii articolelor sa consulte sectiunea respectiva tocmai pt ca pe viitor acestea sa fie din ce in ce mai putine.
pt ca nu prea mi se pare practic ca la comentariile fiecarui articol sa se faca lectii de limba romana in loc de explicatii la subiect.
Mda, recitind vad ca ai sugerat indirect ca era cuvantul swarm gresit in podcast. Ei bine, in 30 martie sigur nu am vorbit de swarm. Deci ai incercat sa ma induci in eroare. Daca nu ai incercat, atunci ai indus in eroare. Vezi ca nici tu nu cizelezi totul?
Cosmin, ce incercam sa ne demonstram aici? Ca suntem perfecti? Numai cine nu munceste nu greseste. Ai gasit o greseala de traducere si o fraza neclara in atat de multe articole si ma faci "agramat" si "demn de compasiune" dupa tot ce facem noi pentru tara asta la Stiinta.info?
Incep sa cred iar ca voi sterge discutia asta intreaga si voi aplica regula cu comentarii constructive. Poti opri aceasta stergere prin a ITI CERE SCUZE public.
eu sunt convins ca autori acestor articole stiu sa foloseasca limba romana in mod corect. si de asemenea, sunt convins ca si cine citeste aceste articole, intelege despre ce este vorba in frazele cu greseli gramaticale.pt ca aceste greseli sunt facute doar din neatentie si nu schiba sensul informatiilor oferite.
daca vad totusi ca sunt asa multi care critica aceste greseli gramaticale, de ce nu faceti o sectiune pe site sau pe forum unde cititorii sa sesizeze politicos aceste greseli,iar autorii articolelor sa consulte sectiunea respectiva tocmai pt ca pe viitor acestea sa fie din ce in ce mai putine.
pt ca nu prea mi se pare practic ca la comentariile fiecarui articol sa se faca lectii de limba romana in loc de explicatii la subiect.
Am cautat cuvantul "swarm" in articolul asta. Nu l-am gasit. Ar trebui sa scrii comentariul atunci la articolul in cauza. Poate era vorba de articolul cu roiul de robotei. Atunci am tradus bine, exact asa am tradus in tilu, "swarm", cu "roi", exact cum spune Oxford. Vezi, si tu ai fi putut fi precis daca ai fi spus in ce articol am folosit "swarm" gresit, dar nu ai facut. De ce? Pentru ca ai considerat ca nu merita efortul sa cizelezi mai mult. La fel si cu articolele noastre.
Recitind acum vad ca ai spus "Adi este demn de compasiune pentru ca nu are prieteni". Daca nu a raspuns nimeni, nu inseamna ca nu am prieteni. Ai presupus gresit. Se iarta. Si eu mai fac presupuneri. Dar ca ai spus "Adi este demn de compasiune" este jignitor si clar neconstructiv. ASTEPT SCUZELE TALE.
Relativ la "swarm", de acord cu tine ca inseamna "roi de insecte". Un roi de insecte este un grup de animale. Crezi ca ar fi suficient sa pun doar "roi de insecte" si sa nu mai exemplific cu alte feluri de "grupuri de animale"? Are sens ce spui. Comentariul tine de cizelarea articolului. Daca as cizela fiecare articol in parte, atunci ar lua foarte mult timp si as scrie inca si mai putin. Trebuie facut un compromis undeva. Am observat ca nici presa din Romania nu este prea atenta. Deja avem un nivel superior lor in multe cazuri. Eu zic ca pentru niste voluntari facem o treaba excelenta. Desigur mai facem si greseli.
Cand am spus "daca nu scriu eu", desigur ma refeream la "noi, si mai ales eu", dupa cum arata numarul de articole de pe site.
Cosmin, comentariile tale personale relativ la "Adi nu cred ca are prieteni" par neconstructive. Ai grija data viitaore.
Relativ la pozitron, incerc sa reformulez. Un pozitron este un fel de electron "vazut in oglinda". Aceasta inseamna ca un pozitron si un electron au aceeasi masa, au acelasi spin si aceeasi dimensiune (considerata zero, particulele sunt vazute ca elementare, nefiind formate din altceva). Totusi, cele doua particule au sarcini electrice de semn opus (electronul este negativ din punct de vedere electric, iar pozitronul este pozitiv din punct de vedere electric). De asemenea, si alte numere cuantice (sarcina electrica este unul din numerele cuantice posibile) sunt si ele de semn opus intre un electron si un pozitron. Pozitronul este antiparticula ce corespunde electronului si electronul este antiparticula ce corespunde pozitronului. Sper ca este mai clar. Daca nu este clar, te rog sa imi spui ce nu este clar si voi incerca sa explic iar. Nu suntem asa rai precum parem. De asemenea, daca intelegi ce este pozitronul dar ai o alta propunere de cum ar putea fi exprimata fraza mai bine, atunci te rog sa imi propui fraza. O vom pune in articol si voi invata si eu ceva din asta. Multumesc mult. Mi-a placut foarte mult cum ai scris ultimul comentariu.
Cosmin, de acord cu tine. Incerc sa fac cat mai putine greseli. Totusi, daca nu as face eu, cine ar face? Avem nevoie de voluntari sa continue munca. Daca avem 14 oameni care scriu un articol pe zi o data la doua saptamani, am avea cate un articol mereu. Avem deja 500 de cititori pe zi, plus cei care ne citesc de la site-urile ce ne preiau. Foarte multi se declara incantati. Initiativa noastra este aproape unica in Romania. Mai facem si greseli. Invatam din ele. Ajutorul vostru este pretios, atat ca cititori, dar si ca voluntari, daca doriti sa participati si voi.
In concluzie, chiar mi-as dori si eu sa scriu mai putin. Dar atunci cititorii nostri ar fi dezamagiti si initiativa ar pica. Haideti sa formam o echipa sa transferam munca mai departe.
Adi, sunt partial de acord cu tine, comentariile ar trebui sa fie constructive, dar atunci cand vad un om care are pretentia de a educa si-l vad facand greseli flagrante de gramatica si logica, nu ma rabda inima sa nu-i atrag atentia. Spui ca ai un articol pe zi de scris si mai faci si greseli, dar daca nu esti capabil sa respecti anumite standarde de calitate(primul fiind corectitudinea gramaticala), atunci mai bine te lasi de meserie.
Oricum, una peste alta, va adresez o rugaminte. Noi sacrificam multe pentru ca dumneavoastra sa cititi aceste articole, va rog sa arati respect, incurajari si cand aveti critici, sa fie constructive!
Constructiv inseamna: se incepe cu o lauda, dar adevarata. De exemplu, "minunat articol, realizeaza o excelenta introducere pentru notiunea de antimaterie". Apoi se spune ce anume ar trebui schimbat ca articolul sa devina inca si mai bun (adica critica, dar vedeti cat de subtil am formulat?). Si domnul Dante, care este asa destept si cunoscator ar fi putut spune: "Minunat articol, dar ar beneficia si de mai multa claritate daca ati mentiona ca de fapt asimetria observata este urmatoarea ..." si sacrifica apoi un sfert de ora sa explice ce a inteles. Noi am sacrificat multe ore in acest sens. Va rog sa le respectati.
Cosmin, faptul ca o fraza este neclara sau grasita gramatical nu ma face agramat. Urmatorul comentariu de genul asta ar putea sa iti fie sters fara preaviz.
Intreaga discutie de astazi ar putea fi stearsa fara preaviz. Va rog sa o cititi si sa o analizati si sa respectati regulile pe viitor. Noi ne sacrificam aici ore multe din viata (daca nu si sanatatea si mai mult) si voi criticati fara sa fiti constructivi, iar Marian, oficial membru in echipa isi bate joc cu comentarii aberante despre hipercuburi.
Mda, am ascultat si podcast-ul lui Adrian Buzatu din 30 Martie 2008.
Saracul Adi e demn de compasiune pentru ca s-ar parea ca n-are deloc prieteni. Altfel nu-mi pot explica faptul ca nu s-a gasit nici un om de bine care sa-i atraga atentia ca-i ridicol. Cum mama zmeului a ajuns cuvantul "swarm" sa insemne multime de animale precum o haita de lupi sau o turma de oi, cand Oxford Dictionary defineste termenul ca fiind: "a large or dense group of flying insects. 2 a large number of honeybees that leave a hive with a queen in order to establish a new colony."
Cosmin, ti se pare, nu suntem agramati. :). Pur si simplu mai facem greseli. Eu scriu cam cate un articol pe zi. Oare daca tu ai scrie la fel, cate greseli ai face?
Nu ai inteles fraza asta: "Particula de materie corespunzătoare electronului este pozitronul, adică o particulă de masa electronului, dar pozitivă din punct de vedere electric." Ce nu ai inteles la ea? Si ti-o explic ...
Citez dintr-un comentariu al autorului articolului de fata: "Dar asa, pare cum nu ati incurajat deloc, pare ca aveti doar reprosuri?" Omul e clar agramat. Q.E.D.
E doar senzatia mea sau oamenii care scriu articole pe site-ul acesta sunt putin cam agramati si nu prea au habar de subiectul despre care vorbesc? Spre exemplu, eu n-am prea inteles fraza urmatoare: "Particula de materie[sic] corespunzătoare electronului este pozitronul, adică o particulă de masa electronului, dar pozitivă din punct de vedere electric." Nu este oare pozitronul particula de antimaterie corespunzatoare electronului?
In fiecare articol, exista o alegere ce se face, cat de multe detalii sa dai. In articolul de fata, am considerat ca este suficient a spune ca exista antimaterie, ca este aproape identica cu materia, cu mici diferente si ca totusi exista inca noi diferente. Ciine doreste, intreaba. Dar gresiti daca considerati ca eu plec de la propunerea ca la comentariul meu raspunde un "academician" caruia ii jignesc inteligenta daca ii dau background. Eu va spusei, data viitoare imi spuneti exact nivelulu de cunostinte al dvs si va raspund pe masura, daca pot. Si data viitoare va rog sa arati critici constructive si sa incurajati acasta initiativa unica in Romania. Dar asa, pare cum nu ati incurajat deloc, pare ca aveti doar reprosuri? Atunci, daca nu este bun, la ce cititi? Incredibil cum tocmai la articolul meu de suflet, din domeniul meu de studiu, se gaseste alte Dante sa critice ...
Daca intrebarea era retorica, trebuia sa precizati. Eu chiar ma pregateam sa va ofer raspunsul. Textul nu a fost luat din alt articol, a fost scris din zero, desi era introducere si in alt articol. Noi ne propunem sa educam si sa informam publicul larg. Publicul larg sigur a uitat ce este antimateria de la un subiect la altul. Efortul de a initia subiectul este pentru dumealor. Orice stire vine cu un fundal. Noi scriem FOARTE multe articole, nu putem intelege in detaliu fiecare articol. Publicul larg nici nu doreste toate detaliile, nici nu ar fi in stare sa le inteleaga. Mai sunt exceptii, ca dumneavoastra, si atunci daca intreaba frumos, fara aere retorice, le vom raspunde frumos. Nu va obliga nimeni sa cititi articolele noastre daca vi se par prea simple. Puteti citi direct din Nature, nu?
Se presupune atunci cand scrieti despre un subiect ca stiti despre ce e vorba, dar avand in vedere ca stirea propriu-zisa a fost inghitita de vorbaraia asta lunga de notiuni elementare de fizica particulelor (care de altfel pare ca le-am citit si in alt articol, asta dovedind ca l-ati pus ca text de umplutura aici) cel mai probabil ca mod de a evita abordarea subiectului in cauza.
Eu zic ca in situatia prezenta depasiti cu mult limitele bunului simt. Respectul pe care il aratati cititorilor lasa mult de dorit - din si punct de vedere al informatiei prezentate si al atitudinii.
Poate e cazul sa va scrieti singur comentariile la articole, eventual sa va faceti si o statuie...
PS: nu e nevoie sa va deranjati sa imi oferiti detalii. Intrebarea era retorica.
Intr-adevar eram putin ironic pentru ca domnul Dante parea inca unul din cei zeflemitori de la noi de pe site. Data viitoare, domnul Dante, va recomand formularea urmatoare: "minunat articol (nu apa de ploaie!) de introducere in antimaterie pentru liceu si publicul larg, dar eu am cutare cunostinte de fizica (academician in cutare camp, de exemplu) si as dori sa stiu detaliile acestei asimetrii, ba chiar un link catre articolul initial din Nature, daca se poate. Va rog frumos si va trimit incurajarile mele sa continuati munca minunata si unica ce o faceti in Romania, din timpul vostru liber, pe cand astia din jurul nostru mai mult freaca menta. Dar speram usor usor sa se schimbe si in Romania si mult mai multi sa fie activi ca voi".
Asa se scrie, domnul Dante ...
Domnule Buzatu,
Va rog nu insultati inteligenta cititorilor dumneavoastra. Stirile de pe stiinta.info sunt citite si de oameni pregatiti care au deja cunostintele de background necesare. Comentariul anterior, al lui Dante, este la obiect, iar raspunsul dumneavoastra dezvaluie o usoara tendinta de a va trata cititorii de sus. Nu este nimeni obligat sa iasa la lectie in fata dumneavoastra.
Daca puteti oferi un raspuns la intrebare va rog sa o faceti. Cei care nu au backgroundul necesar vor intelege subtilitatile cand vor acumula suficiente cunostinte. Altfel nu vad care e scopul acestui articol. Daca se vroia o lectie despre materie si antimaterie ati fi putut scrie strict la subiect, fara a mai adauga stirea cu noua asimetrie gasita.
Domnule Buzatu presupuneti prea multe. Ca sa ma exprim intr-un mod de bun simt as zice ca articolul asta e de fapt multa vorbaraie fara a spune de fapt nimic.
"Studiindu-i atent, fizicienii au descoperit o diferenţă în modul în care cele două tipuri de particule se descopun în alte particule mai puţin masive... "
Ca sa intelegi asimetria, trebuie sa intelegi background despre antimaterie. Asa ca citeste tot articolul si spune-mi daca ai invatat ceva din el si daca ai intrebari. Cand o sa vad ca ai inteles despre ce e vorba, vorbim si despre subtilitati precum in ce consta de fapt asimetria ... :)
Si pana la urma ce asimetrie au gasit? Care e stirea de fapt?
Interant ce spui tu, ca asimetria ar proveni chiar din proprietatile spatiu-timpului. Pentru ca nu am auzit pana acum de asta si domeniul fizicii particulelor imi este domeniul meu de activitate, as dori sa citesc mai mult despre asta, imi poti oferi un link sau un articol, o carte, unde as putea citi? Multumesc mult.
Asimetria poate veni din proprietatile spatiului la nivelul dimensiunilor Planck.Avand in vedere proprietatile retelelor de spin Penrose am putea verifica daca legea conservarii impulsului si a energiei la acest nivel nu este de fapt asimetrica.In sensul ca o particula de spin dreapta pierde mai usor energia cinetica in spatiul vid decat o particula de spin stanga.Bineinteles energia particulelor se transfera structurilor Penrose si conduc in final la cresterea entropiei in aceste structuri ale spatiului de dimensiune Planck.
Efectul este mai vizibil cand particulele sunt masive.
Buna Marian! Relativ la 1, ai dreptate, in sensul ca si in fizica particulelor oamenii considera viteza luminii sa fie 1, constanta lui Planck sa fie 1, constanta gravitationala a lui Newton sa fie 1 si atunci se lucreza cu unitati de masura numite naturale. Dar nu inteleg de aici ce sugerezi in continuare.
Tu: "Referindu-ne la randament aici oamenii deschisi spun ca fac si mai mult decat 1. Si in fizica se stie ca randamentul e mai mare decat 1."
Eu: Cine spune ca randamentul poate fi mai mult decat 1? Ce inseamna oameni deschisi? Da-ni un exemplu de fenomen fizic in care randamentul este mai mare ca 1, te rog.
Tu: "Dar nimeni nu spune ca nu e posibil sa fie 2, 3 sau chiar 4."
Eu: Sa inteleg ca spui tu ca este posibil sa fie randamentul 2, 3, sau 4? Daca da, pe ce argumente te bazezi?
Tu: "Se poate demonstra ca orice cub are mai multe fete decat ne imaginam."
Eu: Cum se poate demonstra asta? Un cub in 3D are 6 fete. Eu asa stiu. Tu stii altceva? Te rog atunci imparataseste si cu noi, cu tot cu linkuri catre sursa de informatie.
Tu: "E clar sper asta."
Eu: Imi pare rau, nu este clar. Te rog sa explici mai mult si sa aduci argumente.
Tu: "Dar un HYPERCUBE cate cuburi are?"
Eu: Depinde de in ce dimensiune e hypercubul. Intreabarea ar fi echivalenta la cate patrate are un cub pe fetele sale si raspunsul ar fi 6, caci are sase fete si ele sunt patrate. Nu stiu eu raspunsul, dar sunt sigur ca raspunsul este usor in geometrie.
Ce nu inteleg este ce legatura au toate astea cu articolul meu despre fizica particulelor ...
Salut Adi,
Modul in care vorbesc oamenii reflecta modul in care gandesc. Modul in care gandesc reflecta modul in care se comporta, iar modul in care se comporta reflecta personalitatea.
Personalitatea e multipla iar multiplu inseamna de cateva ori mai mult decat orice etalon.
Pentru a intelege foarte bine ce vrea sa zica un om se ia un exemplu pur.
Mai stii teorema lui CEVA. E un foarte mare matematician. Spunea ca relativ totul face 1.
Mandelbrout la fel a spus: relativ totul e 1.
Nietzsche la fel spunea? Dar Kant?
Dap.
Referindu-ne la randament aici oamenii deschisi spun ca fac si mai mult decat 1. Si in fizica se stie ca randamentul e mai mare decat 1. Dar nimeni nu spune ca nu e posibil sa fie 2, 3 sau chiar 4.
Se poate demonstra ca orice cub are mai multe fete decat ne imaginam. E clar sper asta. Dar un HYPERCUBE cate cuburi are?
Adaugă un comentariu