Cele mai importante 10 provocări pentru ştiinţele planetare
Consiliul Naţional de Cercetare din Statele Unite a dat publicităţii o listă de 10 provocări majore ale secolului acesta în domeniul ştiinţelor planetare.
Categorie: Alte domenii
Acum o lună, Academia de Inginerie a Statelor Unite oferea o listă de 14 provocări tehnologie majore pentru secolul nostru, iar noi la Ştiinţă.info ne-am mobilizat imediat şi am creat un concurs de eseuri, cu premii, pe una din temele acestea. Acum a fost rândul unei alte academii a Statelor Unite, cea numită National Research Council (NRC) spre a efectua o listă de 10 provocări majore ale secolului acesta în domeniul ştiinţelor planetare. Cum NRC este una din cele patru Academiile Naţionale ale SUA, raportul a fost anunţat aşadar de Natioanal Academies sub formă de ştire, raport scurt (doar patru pagini, frumos realizate) şi raport întreg (acesta pe bani).
Înainte de a analiza aceste provocări majore ale ştiinţelor naturale, este important să remarcăm cum în Statele Unite există aceste organisme private, non-profit, formate din experţi în ştiinţă, care oferă periodic rapoarte despre situaţia unui anumit domeniu al ştiinţei şi tehnologiei. Aceste rapoarte profesioniste sunt făcute cunoscute şi sunt explicate atât politicienilor, cât şi industriei. Astfel, acestea au o viziune de ansamblu, atât în spaţiu, cât şi în timp şi pot lua deciziile potrivite pentru Statele Unite. Ideal ar fi să se facă aceasta şi în România.
Până atunci însă, Ştiinţă.info vă informează cu noutăţiile ştiinţifice mondiale, pentru ca dumneavoastră, ca individ, să aveţi această perspectivă globală, pentru a decide mai bine unde veţi trăi şi munci, care vor fi slujbele viitorului, care domenii ale economiei se vor dezvolta mai bine, pe scurt, să fiţi un om informat. Iată aşadar provocările ştiinţelor planetare.
1. Cum s-au format Pământul şi celelalte planete din sistemul nostru solar?
Se ştie în prezent că Soarele şi planetele din sistemul nostru solar s-au format din acelaşi nor de gaz ce se învârtea în jurul unui centru comun. Totuşi, există detalii ce nu sunt încă bine stăpânite. De exemplu, de ce variază compoziţia chimică de la planetă la planetă? De ce unele planete sunt solide (Mercur, Venus, Pământ, Marte) şi altele sunt gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun)? Există modele credibile care spun că aproape de Soare gazele uşoare se evaporau şi rămâneau metalele grele care au format roci în planetele solide, pe când departe de Soare era mai rece şi atunci gazele uşoare nu s-au evaporat, au rămas în zonă şi au fost atrase de planetele în formare, care au acumulat aşadar mari cantităţi de gaze (planetele gazoase). Totuşi noi date despre aceste planete sunt necesare pentru a cizela şi mai mult modelele de formare planetară şi pentru a le aduce şi mai aproape de adevăr.
2. Ce s-a întâmplat în primii 500 de milioane de ani ai Pământului?
Pământul are o vârstă de peste patru miliarde de ani, dar aproximativ aceeaşi vârstă ca şi restul planetelor şi Soarele. Primii 500 de milioane de ani din perioada sa de formare au fost cruciali pentru evoluţia ulterioară a planetei noastre. Cu toate acestea, avem puţine date experimentale din acea perioadă, pentru ca foarte puţine roci s-au păstrat din acea perioadă. Se crede că în acea epocă Pământul a fost lovit de un corp ceresc (poate o altă planetă), iar aceasta a produs două lucuri faţă de care viaţa pe Terra nu ar fi posibilă. În primul rând, se pare că o parte din planeta noastră a fost smulsă şi zvârlită în spaţiu, iar centrul Pământului s-a topit datorită energiei eliberate de coliziune. Cum cele două resturi ale coliziunii erau fierbinţi, gravitaţia le-a modelat la loc în forme aproape sferice, unul devenit Pământul, iar celălalt devenit Luna, satelitul notru natural. Nucleul Pământului şi astăzi continuă să fie lichid, format din fier, rotindu-se mereu în jurul axei Pământului şi generând astfel câmpul magnetic al planetei noastre.
Pământul se comportă într-adevăr ca un magnet de dimensiuni uriaşe. Deşi de o intensitate de o sută de mii de ori mai slabă decât a magnetului cu care prindeţi un metal pe uşa de la frigider, câmpul magnetic al Pământului este relativ mai puternic decât al celorlalte planete din sistemul nostru solar şi tocmai acest câmp este cel care ne protejează de radiaţiile cosmice ce ar fi devastatoare pentru viaţă, fie distrugând-o direct, fie producând mutaţii genetice grave la majoritatea indivizilor, atât de plante, cât şi de animale. Radiaţiile cosmice sunt prinse de câmpul magnetic al Pământului şi colectate spre cei doi poli, unde creează minunatele aurore boreale.
Referitor la Lună, aceasta este cea care stabilizează orbita Pământului în jurul Soarelui, făcând ca distanţa faţă de Soare să nu varieze decât puţin de-a lungul unui an şi astfel cantitatea de energie ce o primim de la Soare să nu varieze prea mult, iar temperatura pe Terra să varieze doar puţin şi să rămână în parametrii propici vieţii. Variaţii de temperatură de 50 de grade între iarnă şi vară ni se par extraordinar de mare nouă, oamenilor, dar pe Luna, de exemplu, există variaţii de 400 de grade doar între zi şi noapte.
Vedem aşadar cât de mult pare că a influenţat această perioadă formarea şi evoluţia planetei Pământ. Este asenţial aşadar să întelegem mai bine această perioadă.
Poate că Pământul este unica planetă din Univers propice vieţii şi este important de aflat cum de a fost posibil aceasta. Toate aceste condiţii au fost ele doar rolul întâmplării, sau o persoană supranaturală a orânduit bine toate acestea, sau poate s-au creat atât de multe planete în Univers încât e firesc ca să fie cel puţin una care să aibă condiţiile bune pentru susţinerea vieţii? Iată cât de mult este legată această întrebare profundă "de unde venim?" şi de ştiinţele planetare.
3. Cum a apărut viaţa pe Pământ?
Şi iată cum în mod natural se face tranziţia la poate misterul cel mai mare al umanităţii. Cum a apărut viaţa pe Pământ? Pentru a ne apropia şi mai mult de a răspunde la această întrebare, oamenii de ştiinţă colectează cele mai vechi urme ce viaţa le-a lăsat în roci şi minerale. Pe de altă parte, ei îşi îndreaptă privirea şi spre Marte şi spre alte corpuri cosmice pe care s-a descoperit apă, în speranţa de a descoperi viaţă sau materie organică. Aceste studii ne ajută să înţelegem mai bine şi viaţa de pe Terra.
4. Cum funcţionează interiorul Pământului şi cum înfluentează acestea suprafaţa sa?
Pământul este format din nucleu, manta şi scoarţă. Nucleul este format din fier lichid în rotaţie, iar această rotaţie am văzut că creează câmpul magnetic. Dar la fiecare aproximativ 30 de mii de ani, Pământul inversează polul nord magnetic cu polul sud magnetic. De ce se întâmplă aceasta? Mişcările ce au loc în mantaua formată din roci lichide duc la crearea de munţi, izbucnirea vulcanilor, sau generarea continuă de fund oceanic în zonele de rift oceanic. Oamenii de ştiinţă înţeleg aceasta calitativ, dar au nevoie de modele matematice mai precise pentru a le putea evalua cantitativ şi pentru a le putea extrapola în timp şi deci a putea spune cum era interiorul Pământului în trecut şi cum va fi el în viitor şi astfel cum va fi influenţată suprafaţa Pământului în viitor de câtre interiorul Pământului.
5. De ce are Pământul plăci tectonice şi continente?
Scoarţa Pământului este formată din diferite părţi care plutesc pe mantua lichidă a Pământului. Aceste bucăţi se numesc plăci tectonice şi dau naştere la continente. Mişcarea plăcilor pe manta duce la mişcarea continentelor unele relativ la altele, iar în trecut continentele aveau cu totul o altă poziţie. Teoria plăcilor tectonice a fost dezvoltată în anii 1960 şi a fost bine documentată experimetal de atunci încoace. Totuşi, de ce există aceste plăci tectonice? Luna, de exemplu, nu prezintă plăci tectonice. Marte prezintă doar câteva indicii de existenţa unor plăci tectonice, în timp ce sateliţi ai altor planete au plăci tectonice fotografiate de sateliţi. Cu alte cuvinte, de există diferite bucăţi solide de scoarţă ce plutesc pe manta şi nu doar una singură?
6. Cum influenţează proprietăţilel materialelor proprietăţile Pământului?
Este ştiut că proprietăţile totului sunt date în cea mai mare parte de proprietăţile părţilor. În fizică, proprietăţile macroscopice ale unui material sunt date de proprietăţile microscopice ale atomilor care îl compun. Tot astfel, studiul elementelor chimice din structura Pământului poate ajuta la înţelegerea mai bună a proprietăţilor geologice ale Pământului.
7. Ce cauzează schimbările climatice şi cât de mult se poate climatul schimba?
Cum am văzut mai sus, schimbări de 50 de grade între iarnă şi vară sunt percepute de oameni şi în general viaţă drept schimbări mari de temperatură. Daca temperatura întregului Pământ ar scădea cu 50 de grade am intra într-o epocă glaciară, iar dacă ar creşte cu 50 de grade am fi în o epocă foarte caldă, când viaţa probabil ar muri în cea mai mare parte. Totuşi, deşi Pământul a cunoscut schimbări climatice, cu variaţii de temperatură mari la scară umană, ele sunt mici la scară fizică, şi aceasta probabil datorită distanţei relativ constante până la Soare. Oamenii de ştiinţă ar dori să înţeleagă mai bine aceste schimbări climatice din trecut, atât calitativ, cât şi cantitativ, pentru a putea prezice mai bine schimbările climatice viitoare. Subiectul este cu atât mai important acum, când omenirea depozitează tot mai mult dioxid de carbon în atmosferă şi aceasta duce la o încălzire climatică generată de om. Pe de altă parte, perioada aceasta de climat temperat a durat deja câteva zeci de emii de ani şi poate va veni curând (în sute sau mii de ani) şi o nouă epocă glaciară, în ciuda încălzirii globale generate de om.
8. Cât de mult a influenţat Pământul viaţa şi viaţa Pământul?
Este ştiut că viaţa influenţează Pământul. De exemplu, plantele eliberează oxigen în atmosferă şi fără ele oxigenul poate nu ar fi fost decât în cantităţi negljabile în atmosferă. Tot plantele au fixat în scoarţa Pământului mare parte din dioxidul de carbon ce exista în atmosferă după încheierea formării Pământului. De asemenea, ştim cum un teren fără plante este erodat uşor de vânt, transfărmându-l într-un deşert. Pe aceeaşi idee, defrişările de păduri de pe dealuri duc la prăvălirea malurilor de pământ, câteodată chiar pe locuinţele oamenilor. Dar se ştie şi că Pământul a influenţat viaţa. O explozie puternică de vulcan, de exemplu, poate să ducă la dispariţia a mai multe specii de plante sau animale. Prin urmare, subiectul interdependenţei între viaţă şi condiţiile de pe Pământ este foarte important, cu atât mai mult cu cât doar în primul miliard de ani Pământul a fost fără viaţa, dar viaţa fiind prezentă permanent pe Pământ în ultimele trei miliarde şi ceva de ani. Studiul acestei interdependenţe este aşadar foarte important.
9. Pot fi prezise cutremurele şi erupţiile vulcanice?
Cutremurele şi erupţiile sunt generate de mişcarea şi acumularea magmei în interiorul scoarţei. Oamenii de ştiinţă au făcut progrese în prezicerea cutremurelor şi vulcanilor, dar încă nu pot spune când anume va avea loc un anumit cutremur sau va erupe un anumit vulcan. Totuşi, odată cu studiul fiecărui cutremur şi al fiecărui vulcan în parte, oamenii de ştiinţă se apropie mai mult de ţelul lor. Deja sunt aproape de a prezice erupţiile cele mai puternice ale vulcanilor, dar sunt departe de a le prezice pe cele mai micuţe.
10. Cum influenţează curgerea fluidelor în interiorul şi la suprafaţa Pământului viaţa oamenilor?
Curgerea fluidelor în interiorul şi la suprafaţa Pământului afectează în mod direct viaţa oamenilor. Prin fluid se înţelege lichid sau gaz. Lichidul ce interesează pe oameni cel mai mult este apa. Managementul resurselor de apă devine o chestiune din ce în ce mai presantă, iar studiul curgerii apelor prin medii poroase precum solul poate înţelege cum se adună rezervele de apă în sol, sau cum curg răurile subterane. Astfel, s-ar înţelege mai bine ciclul apei în natură.
Dar mai este o mare altă categorie de fluide care interesează oamenirea foarte mult. Este vorba de combustibilii fosili. Aceştia pot fi lichizi, precum petrolul, sau gazoşi, precum gazele naturale. Studiul acumulării sau propagării acestora în medii poroase neomogene, precum scoarţa Pământului, poate duce la o înţelegere mai bună a acestor combustibili solizi, ce reprezintă sursa de bază de energie pe care s-a dezvoltat societatea noastră. Studiile acestea vor duce şi la o mai bună estimare a cantităţilor disponibile.
Concluzie
Observăm aşadar o situaţie întâlnită iar şi iar în ştiinţă. Stiinţa nu oferă adevăruri absolute, ci caută mereu date experimentale noi şi modele teoretice care să explice datele experimentale cât mai corect, astfel încât imaginea noastră despre adevăr devine, pas cu pas, tot mai aproape de adevărul însuşi. Suntem precum o furnică care explorează un truchi de copac, apoi o ramură mare, apoi una mai mică, apoi una şi mai mică, şi tot aşa, până ajungem în final la o frunzuliţă ce reprezintă detaliile adevarului. Dar cum toate frunzele de o ramură sunt mult mai apropiate între ele decât sunt de cele ale altei ramuri, tot aşa si noi convergem spre adevăr şi trebuie paşi tot mai mari şi mai mulţi pentru a face progrese micuţe. În ştiinţele planetare, noi ne-am asigurat că suntem în copacul bun, în ramura principală bună, acum rămâne să definitivăm detaliile, anume pe care ramură, crenguţă şi frunzuliţă se găseşte adevărul. În ghidarea efortului de cercetare ajută şi această listă de cele mai mari 10 provocări pentru secolul acesta în ştiinţele planetare.
Aceasta pagina a fost vizitata de 24299 ori

















Comentarii
-
March 25, 2008, 8:46 pm -
Adi
-
March 25, 2008, 1:45 pm -
Magix
-
March 25, 2008, 1:34 pm -
Magix
-
March 16, 2008, 12:37 pm -
Adi
-
March 16, 2008, 9:46 am -
Radu
-
March 16, 2008, 9:42 am -
Radu
-
March 14, 2008, 10:47 pm -
Adi
-
March 14, 2008, 4:14 pm -
Lica
-
March 14, 2008, 1:51 pm -
Adi
-
March 14, 2008, 1:09 pm -
Lica
-
March 14, 2008, 11:42 am -
Adi
-
March 14, 2008, 3:18 am -
radu
Adaugă un comentariuBuna Magix, iti recomand sa studiezi fizica. Explica frumos majoritatea intrebarilor pe care ti le pui tu. Iata aici cateva raspunsuri pe scurt, dar pentru a intelege exact trebuie sa studiezi fizica sau texte de popularizare a fizicii, nu exista o alta cale.
***Mesaj 1
Tu: Continui de unde a ramas Radu "de ce nu se crede in Dumnezeu" si se crede in "nimic".Adica acel "nimic" ce a explodat,adica Big Bang.Deunde a avut energie sa explodeze? De unde a avut spatiu,materie?
Eu: Explozia nu a fost o explozie, asa se explica pt public. In realitate Universul era foarte mic si apoi a inceput sa se mareasca. Asta este modelul actual, dar este posibil si ca Universul sa fi existat dintotdeauna sau ca in Universul nostru sa apara mereu alte Universuri sau sa fie Universuri paralele. Aceste variante nu pot fi testate inca experimental. Dar ce am testat noi este consistent cu faptul ca la un moment dat spatiul era foarte mic, dar continea o mare cantitate de energie. De unde o avea? Nu stim. De ce energia asta s-a transformat atunci in materie si a generat expansiunea Universului? Nu stim. Nu pretindem ca stim adevarul absolut, zicem ca ne-am apropiat de adevar. Dar filosofic intrebarea cine a creat Universul este echivalent cu cine l-a creat pe Dumnezeu.
Tu: Adi,problema e ca nici tu nu intelegi Big Bang-ul,din primul tau comentariu rezulta.
Eu: Nu pretind ca inteleg Big Bang-ul, nimeni nu il intelege, legile fizicii pur si simplu se rup la Big Bang, caci prezice o energie infinita in un spatiu infinit de mic, si asta contrazice mecanica cuantica. De asta cauta cercetatorii cu asiduitate o teorie care sa unifice teoria cuantica cu gravitatia (relativitatea generala). Dar inteleg despre Big Bang destul de multe.
Tu: In primul cei ce sustin Big Bang ar trebui sa tina cont de universul in care traim.Deci galaxiile in spirala ne "spun" clar ca Big Bang-ul e imposibil sa se fi intamplat.
Eu: Iti repet ca teoria Big Bang-ului nu are nimic de a face cu forma galaxiilor. Teoria Big Bang-ului spune doar ca Universul ca un intreg a fost mic si apoi s-a marit. Universul la scara mare este omogen, adica este populat uniform cu galaxii. Sunt mici fluctuatii, adica locul unde sunt concentratii de galaxii si unde nu sunt. Nu poti prezice forma unei galaxii din un Big Bang. Forma galaxiilor vine din preziceri locale. Dar te rog sa ne spui sursa de unde ai auzit tu ca galaxiile spirala nu pot fi explicate de teoria Big Bang-ului, ca sa putem discuta pe surse.
Tu: Si nu numai,sunt o groaza de dovezi contra.
Eu: Care sunt acestea? Cu tot cu surse, te rog ...
Tu: Cat timp zici tu ca a fost necesar aparitiei (ca tu zici creatie,si imi dai dreptate)stelelor si planetelor.
Eu: Ai uitat un semn de intrebare aici? Nu e clara afirmatia.
Tu: Stai putin ,cum ziceai ca au aparut stelele?
Eu: Stelele nu au nimic de-a face cu Big Bang-ul. Stelele au de-a face cu astrofizica. Dar am explicat deja cum apar stelele.
Tu: Bine zici ca Big Bang-ul este filozofie,dar creatia Lui Dumnezeu sa stii ca nu este ipoteza,ci certitudine.
Eu: Tocmai asta ai de demonstrat, ca exista creatie si ca e a lui Dumnezeu. Tu pleci la drum convins de asta. Pai stiintific faptul ca cineva a creat nu iti spune nimic, nici o informatie noua. Este ca si cum ai zice: nu stiu cum s-a creat, deci a creat Dumenzeu. Sa zicem ca asa a fost, cu ce ma incalzeste? Nu pot verifica informatia. Aici este problema de epistemologie, cum cred o informatie?
Tu: sta ar trebui sa fie concluzia,dupa toate dovezile.
Eu: Concluzia vine dupa argumente. Tu iei niste chestii din stiinta, zici ca nu te conving si apoi zici: musai e Dumnezeu atunci, alta alternativa nu este. Dar ai inteles gresit chestiile de stiinta.
Tu: Deci daca asemeni cele doua credinte,Big Bang si a creatiei,spune-mi de unde a avut energie,spatiu si materie acest Big bang,si mai ales cum s-au "format" legile fizicii cat si substantele chimice din univers,de unde informatia necesara?Ca noi stim deja acest lucru.
Eu: Filosofic sunt asemanatoare teoria Big Bang-ului si crestinimsul pentru ca vorbesc de un moment zero al Universului. Inainte nu exista si apoi exista. Poate fi o creatie a lui Dumnezeu, sau o creatie a Naturii. Spre deosebire de aceasta, exista in trecut ipoteza universului etern, echivalent credintei budiste despre eternitatea Universului. Aceasta teorie a fost contemporana cu cea a Big Bang-ului. Si datele experimentale au favorizat teoria Big Bang-ului si creatorul teoriei universului etern, Hoyle, s-a declarat invins. Cum s-au format legile fizicii nu stim. De ce legile fizicii sunt asa nu stim. Desigur, am dori sa intelegem. Si cautam aceasta prin a cauta o teorie care sa contranga cat mai multe din lucurile aparent aleatorii ce exista in natura prin cat mai putine constante universale, iar in final daca se poate una singura. Si tot ne vom intreba de ce constanta are aceea valoare. Ne apropiem de adevar, nu vom stii tot. Tu insa zici: daca nu stim, nu e suparare, zicem ca a facut Dumnezeu. Dar asta nu aduce nici o informatie noua. Este ceea ce nu inteleg cei care aduc argumentul aceasta. Nu explica nimic. Pun tot ce nu stiu sub covor, sa nu se vada. Informatia necesara sunt legile fizicii. Nu este clar rolul informatiei in stiinta. Dar din nou, ceea ce nu stim ne motiveaza sa cautam mai departe. Stiinta a facut un progres imens si va mai face si mai mult. Din ce in ce mai mult progres pe unitatea de timp. O cunoastere accelerata. Dar tu pleci de la cat de multe nu stim si spui: e asa de complex si asa de mult, ca e Dumnezeu. Asta nu e metoda stiintifica.
*** Mesaj 2
Tu: Deci spuneti ca s-au format particulele elementare si apoi hidrogen si heliu.As vrea sa stiu cum,o explicatie stiintifica.
Eu: Pe scurt: Intai s-au format cele mai mici componente ale Universului, particulele elementare. Energia medie a fiecareia era mare, adica temperatura in Univers era mare, Universul era foarte mic. Universul s-a marit si pe masura ce s-a marit temperatura a scazut, particulele grele se descopuneau in altle mai usoare, se miscau tot mai incet, pana s-a ajuns la cuarcii up si down si la electroni si neutrino. Erau si fotoni emisi de particulelel incarcate electric in miscare. Apoi Universul s-a marit si mai mult, temperatura a scazut si mai mult si s-au format neutronii si protonii, fiecare format din cate trei cuarci amintiti mai sus. Acum avem neutroni, protoni, electroni, neutrino, fotoni. Toate se ciocnesc unele de altele cu repeziciune. Universul s-a mai marit, astfel s-a mai racit, apoi un proton si neutron s-au pus impreuna prin fuziune nucleara creand nuclee de deuteriu. Apoi electronii si protonii s-au impreunat formand atomi de hidrogen. De aseenea, doi protoni si doi neutroni s-au impreunat formand nucleu de heliu, care captand doi electroni a devenit atomi de heliu. Aceasta s-a intamplat la cam 380 000 de ani dupa Big Bang. Atunci Universul a devenit transparent la propriu pentru lumina si lumina ce mergea atunci in toate directiile a scapat si merge si acum in Univers in toate directiile. Ajunge si pe Pamant in toate directiile la o energie consistenta cu varsta Universului, doar 3 grade Kelvin. Descoperirea acestei radiatii a fost cea care a consolidat teoria Big Bang-ului si a infirmat teoria universului Stationar in anii 50. Apoi, au venit foarte foarte mult teorii in sustinerea teoriei Big Bangului. Mai departe acesti atomi de hidrogen si heliu au fost adunati de gravitatie si au format mase nori mari, din ce in ce mai densi. Te inseli cand zici ca presiunea nu invinge gravitatia. Tocmai ca gravitatia dadea acea presiune. Atomii din nor erau atrasi spre centrul norului si astfel erau tot mai desi pe un volum mai mic si astfel crestea presiunea si temperatura, adica se ciocneau tot mai des si cand masa norului era suficient de mare temperatura si presiunea cresteau asa de mult incat incepea iar fuziune nucleara si patru atomi de hidrogen dadeau atomi de heliu, apoi aceasta tot mai mult si atomi mai mici dadeau atomi mai mari pana la fier. Cand steaua murea, facea un fel de explozie si trimitea acesti atomi in spatiu. Un tip special de stele, inca si mai masive, atunci cand explodau produceau o explozie ce este mai luminoasa decat o galaxie intreaga. Se numesc supernove. Supernovele sunt cele ce produc elementele chimice de la fier la uraniu. Intrebasei asta. Elementele de la Uraniu incolo sunt produse in laborator de oameni si sunt radioactive, adica nu sunt stabile, ci dupa un anumit timp se descopun in atomi mai mici.
Tu: n primul rand presiunea este o forta mult mai puternica decat gravitatia ca acele gaze sa ramana in presiune.Un experiment simplu.Un spray deodorant este sub presiune si are masa mai mare decat atmosfera din jur.Cand apas ce se intampla? Va atrage aceasta masa gaze sub presiune alte gaze? NU.Presiunea se va echilibra!
Eu: Observatia ta este corecta, dar generalizarea gresita. Atractia gravitationala intre particulelele de spray este prea mica pentru a se atrage unele pe altele. Tu spui ca asta face imposibila ca si atomii de hidrogen sa se atraga in spatiu sa formeze nori mari. Ei bine, fa o simulare pe calculator si vei vedea ca se atrag dupa muuult mult timp. Prima stea a aparut la cam 1 milion de ani dupa Big Bang. Timp destul!
Tu: Singura explicatie posibila a planetelor formate din gaze este ca au aparut instantaneu.Deci prin creatie.
Eu: Tocmai ce ziceam mai sus, intelegi de ce nu puteau sa fie create instantaneu, ci in un timp lung. Apoi, daca Dumnezeu a creat stelele, nu trebuia sa le faca si Dumnezeu pe rand? Intai sa faca o stea sa o puna pe cer, apoi alta stea? Le-a facut pe toate odata? Are sens asta din punct de vedere logic? In tot ce stiu oamenii cand construiesc o masina o construiesc pe bucati si in timp, iar nu instantaneu. Stiintific formarea galaxiilor a fost pe durate mari de timp.
Tu: Adi zice ca au fost create elementele chimice pana la fier.As vrea sa stiu cum au aparut celelate dupa fier inclusiv.Ca fierul nu are cum sa apara intr-o stea.
Eu: Da, am explicat mai sus.
Tu: As mai vrea sa stiu cum si de ce unele elemnte s-au adunat in locuri de unde au format noi stele si planete
Eu: Gravitatia le-a atras in un acelasi loc.
**** Comentariu mai mult.
Vrei sa stii, este bine. Eu am aratat bunavointa si am oferit aici explicatii. Te invit sa arati si tu bunavointa si sa studiezi fizica si apoi sa discutam. Din intrebarile tale reiese ca nu stii chestii de baza despre Univers. Este excelent ca intrebi. Asadar te invit sa le citesti, sunt atatea surse despre astronomie si Univers ... Si apoi discutam. Mult succes!
Deci spuneti ca s-au format particulele elementare si apoi hidrogen si heliu.As vrea sa stiu cum,o explicatie stiintifica.
Gazele se apropie prin gravitatie si au atins presiuni mari? As vrea sa contrazic acest lucru.Pentru mine este imposibil.In primul rand presiunea este o forta mult mai puternica decat gravitatia ca acele gaze sa ramana in presiune.Un experiment simplu.Un spray deodorant este sub presiune si are masa mai mare decat atmosfera din jur.Cand apas ce se intampla? Va atrage aceasta masa gaze sub presiune alte gaze? NU.Presiunea se va echilibra!Singura explicatie posibila a planetelor formate din gaze este ca au aparut instantaneu.Deci prin creatie.
Adi zice ca au fost create elementele chimice pana la fier.As vrea sa stiu cum au aparut celelate dupa fier inclusiv.Ca fierul nu are cum sa apara intr-o stea.As mai vrea sa stiu cum si de ce unele elemnte s-au adunat in locuri de unde au format noi stele si planete.
Continui de unde a ramas Radu "de ce nu se crede in Dumnezeu" si se crede in "nimic".Adica acel "nimic" ce a explodat,adica Big Bang.Deunde a avut energie sa explodeze? De unde a avut spatiu,materie?
Adi,problema e ca nici tu nu intelegi Big Bang-ul,din primul tau comentariu rezulta.In primul cei ce sustin Big Bang ar trebui sa tina cont de universul in care traim.Deci galaxiile in spirala ne "spun" clar ca Big Bang-ul e imposibil sa se fi intamplat.Si nu numai,sunt o groaza de dovezi contra.Cat timp zici tu ca a fost necesar aparitiei (ca tu zici creatie,si imi dai dreptate)stelelor si planetelor.Stai putin ,cum ziceai ca au aparut stelele?Bine zici ca Big Bang-ul este filozofie,dar creatia Lui Dumnezeu sa stii ca nu este ipoteza,ci certitudine.Asta ar trebui sa fie concluzia,dupa toate dovezile.Deci daca asemeni cele doua credinte,Big Bang si a creatiei,spune-mi de unde a avut energie,spatiu si materie acest Big bang,si mai ales cum s-au "format" legile fizicii cat si substantele chimice din univers,de unde informatia necesara?Ca noi stim deja acest lucru.
Buna Radu, Universul nu are margine, imagineaza-ti ca pe un balon. Ne intereseaza de unde venim si unde ne ducem si chiar avem o idee destul de buna in cadrul teoriei Big Bang-ului. Iti respect opinia ta, daca ai vreodata nevoie de ajutor sa intelegi ce spune teoria Big Bang-ului cu adevarat, spune-ne si te vom ajuta. Sunt multi care spun ca teoria Big Bang-ului nu explica galaxiile in spirala, desi nu inteleg ca teoria Big Bangului nici nu se ocupa cu studiul formarii galaxiilor. Multi vad Big Bangul ca o explozie in un spatiu deja existent, explozie din care sar chestii in toate partile si acele chestii formeaza apoi galaxii. Mai grav, unii oameni isi inchipui ca in cateva secunde apar stelele si planetele deja gata. Si atunci nu inteleg cum poate se intampla asa ceva si isi zic ca Big Bangul nu are sens. Si chiar nu are daca il privesti asa. Dar Big Bangul nu e asta. Nu e asta deloc. Doar zice ca Universul era mic, mic de tot si apoi intr-un timp scurt s-a marit foarte foarte foarte foarte foarte mult, apoi continua sa se mareasca mereu si in zilele noastre. Asta e ideea de baza, cu mici rafinari apoi. Filosofic, teoria Big Bang-ului are aceeasi idee cu ipoteza ca Universul ar fi fost creat de Dumnezeu. Adica asemenarea este momentul crearii Universului. Nu exista si apoi a fost creat. In concluzie, eu as fi foarte bucuros sa te ajut sa intelegi ce zice teoria Big Bangului si care sunt argumentele ei, apoi iti voi respecta credinta.
Cat despre chimie, suntem complet de acord. Va invitam sa gasiti voluntari (poate chiar dumneavoastra) care sa scrie despre chimie. Nu este deloc greu: pentru stiri scurte: iei un articol, il citesti, il intelegi, citesti si pe langa, intelegi, faci sinteza la tot ce e important, il scrii sa vada si ceilalti si cu minimul de efort sa inteleaga cat mai mult. Pentru articol mai mare, faci acelasi lucru, dar mai amplu si atunci ar fi de preferat sa fii din domeniul chimiei.
Noi suntem voluntari, iar cei trei mai implicati suntem din domeniul fizicii. Sunt apoi altii din alte domenii care contribuie din cand in cand. Prin acest proiect am aratat si mai aratam ca se poate. Avem un proiect ce merge, o echipa deja formata, o infrastructura deja functionala si eficienta. Nu aveti decat sa va alaturati si dumneavoastra, si altii. Cand scrieti un articol (dupa ce este corectat de mai multi dintre noi) va fi publicat in multe surse si va fi disponibil Romaniei (si Republicii Moldova) si in general oricui stie romaneste. Va asteptam, ne-am bucura daca ni se alatura si alti voluntari.
Mi-ar placea ca sa existe si o sectiune si despre chimie chiar daca este o stiinta ce se intersecteaza cu biologia , medicina si altele
Salut Adi, multumesc de comentarii. vroiam sa punctez ca suntem nimicuri in fata universului. Nu stim (sau nu vrem sa stim) de unde venim si incotro mergem. Nici macar nu stim unde e marginea universului, in schimb putem doar specula, eu unul raman sceptic in privinta speculatiilor si teoriilor de tip big-bang ( ce le consider neimportante) Numai bine !
Lica, multumesc mult. Am aflat ceva nou si extraordinar. Iata ca diferente de temparatura medie globala anuala de doar 3 grade faceau diferenta in unele locuri intre epoca glacicara si epoca interglaciara, desigur diferentiat pe zone, incat in Groenlanda era cu 20 de grade mai rece, iar in perioada dinozaurilor temperatura Pamantului era doar cu 10 grade mai mare decat acum. Avand aceste numere, intr-adevar o diferenta de 50 de grade era exagerat de mare. Textul meu nu a fost clar. Dar ma bucur ca discutia noastra a adus lamuriri si eu am invatat ceva nou. Chiar ar fi foarte foarte util un articol al tau pe tema asta a variatiei temperaturii anuale a Pamantului de-a lungul ultimelor 500 de milioane de ani. Mersi mult, Adi.
Salut Adi,
Din comentariul tau la punctul 7 am inteles ca te referi temperatura globala si nu la diferenta dintre vara si iarna. Prin urmare m-am gandit ca daca in medie temperatura globala astazi e ~15 grade, o schimbare de +/-50 de grade are duce la temperaturi globale de 65 si -35 de grade, ceea ce mi s-a parut implauzibil pt ultimii 500 de milioane de ani. Cum corect ai mentionat si tu, schimbari radicale de temperatura sunt greu de atins pentru ca energia primita de la soare a ramas aproximativ constanta (i.e. distanta Pamant-Soare a ramas aproximativ constanta) insa mici schimbari in configuratia orbitala a Pamantului au fost amplificate de procese climatice interne.
Se pare insa ca tu te refereai la diferentele sezoniere de temperatura la latitudini mari, si nu la temperatura globala.
Cat despre temperaturile din trecutul geologic, ele au fost mai scazute cu ~5 grade la nivel global in timpul ultimei perioade glaciare (insa racirea nu a fost uniforma si a variat de la ~2-3 C mai scazuta in oceanul tropical pana la ~20 grade C mai rece in Groenlanda); a fost cu 2-3 grade mai cald in timpul ultimei perioade interglaciare (~125.000 ani in urma) si cu ~10 grade mai cald in Cretacic (145.5-65.5 milioane de ani in urma)pe vremea dinozaurilor.
Majoritatea studiilor reconstruiesc temperatura anuala si deocamdata nu-mi amintesc studii globale specifice pentru temperatura verii, insa daca e important pt tine am sa caut ceva si in legatura cu asta.
Numai bine.
Buna Lica, ma bucur ca ai raspuns si tu. Poti explica ce anume este exagerat la explicatia mea, ca sa inteleg mai exact. Eu am calculat ca daca vara sunt 35 de grade si iarna sunt minus 15 grade iese o diferenta de temperatura de 50 de grade. Dar daca vara ar fi 85 de grade si iarna plus 35 de grade va fi foarte greu pentru viata si probabil majoritatea speciilor vor disparea. Iar daca ar fi vara -15 grade si iarna -65 de grade, iarasi va fi greu vietii si majoritatea vor disparea. Acum, poate exagerarea se referea la faptul ca poate am sugerat ca aceste schimbari de temperatura ar fi posibile sau au avut loc in trecut? Pot corecta daca e asta, adevarul e ca nu am idee clara cat era temperatura medie a Pamantului vara in perioada glaciara si cat era tot vara in perioada considerata calda (cu dinozauri si plante foarte mari). Ma poti ajuta cu asta? Multumesc mult pentru completari si lamuriri. Adi.
Radu,
Intrebarile de mai sus sunt provocari tocmai pentru ca nu stim ce s-a intamplat acum 5000 sau 5000000 de ani. Probabil ca nu o sa stim niciodata exact (100%) ce s-a intamplat (doar daca nu se inventeaza masina timpului intre timp) dar cu cat studiem si intelegem mai mult ce s-a intamplat in trecut cu atat mai mult vom intelege cum functioneaza si a evoluat Pamantul.
Toate observatiile stiintifice de pana acum confirma faptul ca Pamantul este mai vechi de 500 mil ani si ca cel mai probabil s-a format acum 4.5 miliarde de ani.
Adi,
Cred ca schimbarile globale de temperatura de +/- 50 grade pe care la mentionezi la punctul 7 sunt cam exagerate.
Buna Radu, iti multumesc pentru comentariul tau. Inteleg ca provocarile ti se par prea mari pentru a fi atinse. Trebuie sa alegi un tel inalt pentru a putea avea sansa sa avansezi mult. Big Bang-ul nu a fost o explozie in sensul ca in Universul deja existent a avut loc o explozie din care au sarit chestii, asa cum iti inchipui o explozie in viata de zi cu zi. In cateva saptamani vom posta explicatiile NASA, simple, pentru public, despre teoria Big Bang-ului. Universul a evoluat timp de cam 9 miliarde de ani pana sa apara viata pe Terra, intai au fost create particulele elementare, apoi elementele chimice hidrogen si heliu, apoi acestea s-au apropiat prin gravitatie si au formate mase mari, unele au atins presiuni si temperaturi mari si au format stele, reactiile nucleare din stele au creat elementele chimice pana la fer, apoi in anumite explozii stelare numite supernove s-au creat elementele chimice pana la uraniu. Aceste elemente de-a lungul a miliarde de ani s-au adunat in locuri de unde au format noi stele si noi planete, intre care si Pamantul, care a avut conditii prielnice gazduirii vietii. Stiinta inca nu poate explica cum a aparut viata, dar studiaza in continuare viata atat pe Pamant, cat si cum ar putea fi ea in spatiu.
Faptul ca materia vie este antientropica tine de teoria sistemelor complexe. In plus noi suntem vii, nu am putea fi daca am fi entropici. Avem o structura interna, o ordine precisa. Eu sunt perfect confortabil cu faptul cu suntem in ordine. Entropia noastra este constanta, dar prin faptul ca noi existam, a Universului creste mereu. Dupa ce murim, nu mai suntem vii, suntem materie moarta si apoi urmam legile fizice (suntem entropici), cum spui tu. Aceasta pentru ca nu mai luam energie din mediu pentru a conserva ordinea noastra. Aceasta este moartea, incetarea schimbului de energie cu Universul.
Referitor la ultima afirmatie, spui "se crede in horoscop, dar nu se crede in Dumnezeu". Afirmatia este falsa. Unii oameni cred in horoscop, altii nu. Unii oameni cred in Dumnezeu, altii nu. Tind sa cred ca cei care cred in stiinta nu cred in horoscop.
Mersi mult pentru comentariu si te astept si cu alte intrebari sau comentarii. Cu bine, Adi.
provocarile mi se par aberatii. Nu se stie precis acum 5000 de ani ce sa mai zici de primii 500 mil ani ai Pamantului. Oare chiar are atat? oare sa fi fost Big Bang-ul ala? cum se face ca dintr-o explozie rezulta ceva cu viata si foarte bine pus al punct? de ce materia vie este antientropica si cand moare este entropica?de ce nu se crede in Dumnezeu dar de crede in horoscop...
Adaugă un comentariu