Restaurare cu laser
O metodă nouă de renovare şi recondiţionare a monumentelor ce aparţin patrimoniului cultural românesc a fost dezvoltată de catre cercetatorii de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronica de la Măgurele. Ea are ca scop investigarea şi diagnosticarea pieselor de artă prin mijloace opto-electronice neinvazive şi nedistructive.
Categorie: Tehnologie
O metodă nouă de renovare şi recondiţionare a monumentelor ce aparţin patrimoniului cultural românesc a fost dezvoltata de catre cercetatorii de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronica de la Măgurele. Ea are ca scop investigarea şi diagnosticarea pieselor de artă prin mijloace opto-electronice neinvazive şi nedistructive.
Această tehnologie a fost aplicată cu succes în două biserici din Bucureşti: Biserica Doamnei (construită în 1863) şi Biserica Stavropoleos (construită în 1724).
În cazul noii metode nu este nevoie să fie prelevate probe de pe monumentele degradate, pentru a se depista defectele. Zonele îm care s-a pictat din nou sau degradările incipiente se detectează şi se caracterizează automat, printr-o analiză multispectrală de imagine a picturilor.
Metodele folosite până acum necesitau mutarea artefactelor până în laboratorul în care erau instalate aparatele de tratare şi recondiţionare. Este ştiut însă că operele de artă sunt păstrate la temperatură constantă. De exemplu, în interiorul Muzeului Naţional de Istorie şi al castelului Bran este folosit un sistem de monitorizare a microclimatului pentru ca temperatura şi curenţii exteriori să nu degradeze obiectele de artă. Transportul în alte locaţii supunea însă operele de artă la variaţii de temperatură şi climat nedorite. Noul sistem de analiză spectroscopică este însă portabil şi el elimină astfel inconvenientul, deoarece analiza se poate face în locaţia originlă a operei de artă.
Cu ajutorul spectroscopiei cu laser se determină compoziţia materialelor şi a depunerilor poluante, analiza putând fi aplicată at asupra suprafeţelor din material organic, cât şi asupra celor din material anorganic. Ea a fost deja folosită cu succes asupra picturilor frescelor de pe biserici, a statuilor de piatră şi marmură, sau a obiectelor de metal.
În plus, fizicienii de la Institutul de Optoelecronica de la Măgurele au găsit şi o metodă de tratare a monumentelor în stare avansată de degradare. Astfel, după o scanare 3D cu înaltă rezoluţie (150 de micrometri) se obţine o replică digitală a artefactului cu ajutoul căreia se pot depista cele mai adânci corodări, după care se aplică un tratament cu laser ce îndepărtează elementele poluante depuse pe suprafaţa şi în interiorul crăpaturilor obiectelor.
Rezultatele avute în domeniul cultural românesc au fost validate nu numai de către autorităţilor naţionale, dar şi de către o comisie europeană.. Să sperăm că această tehnologie va salva “viaţa” mai multor monumente şi obiecte în stare de degradare şi va împiedica deteriorarea lor ulterioară.
Aceasta pagina a fost vizitata de 24279 ori

















Comentarii
-
March 13, 2008, 3:30 pm -
Adi
-
March 13, 2008, 2:36 pm -
Ana
-
March 13, 2008, 1:35 pm -
florin
-
March 13, 2008, 4:38 am -
Ana
-
March 12, 2008, 6:47 pm -
Adi
-
March 12, 2008, 12:30 pm -
Mihai Tufa
-
March 11, 2008, 8:15 am -
Adi
-
March 11, 2008, 4:16 am -
Daniel
-
March 11, 2008, 12:20 am -
Adi
Adaugă un comentariuLa ce patina te referi?
Pentru Mihai
Coordonatoare de proiect se numeste Roxana Radvan restul datelor ti le-am trimis pe email.
bine mai oamenilor dar cu " patina " obiectelor ce facem ?
o vaporizam si pe ea ? pt ca nu cred ca cei de la Magurele au " invatat " laserul sa faca diferenta intre patina nobila si cea vulgara.
atentie !!!
Mihai o sa postez aici numele si cum poti lua legatura cu cei implicati in proiect si care te pot ajuta cat de curand posibil
Mihai, am dat un email autoarei despre intrebarea ta. Ma bucur ca metoda trezeste interes. Nu e asa ca e grozav cand publicul roman stie ce mijloace are la dispozitie? Aceasta incercam sa face noi la Stiinta.info, sa promovam rezultatele stiintei si tehnologiei, mai ales ale celei romanesti.
Salut!
Ma intereseaza mai multe detalii pe subiect. Cu cine pot lua legatura? De fapt ma intereseaza costurile necesare utilizarii acestui sistem pentru un anumit monument, daca exista mai multe astfel de sisteme care pot fi echizitionate etc. etc.
Mihai Tufa
mihaitufa@yahoo.com
Daniel, ar fi grozav, mersi mult. Ar fi minunat sa promovam mai multe proiecte romanesti.
Un fost coleg de-al meu de la Magurele lucra la proiectul asta. Eventual pot lua eu legatura cu el.
Foarte frumos articol, Ana. In plus, prezinta o reusita a stiintei si tehnicii romanesti. Stii cumva numele acestor cercetatori si ingineri care au realizat aceasta? Poate reusim sa le luam un mic interviu pentru podcastul Stiinta.info.
Adaugă un comentariu