03/02/08

Gena care blochează virusul HIV

S-a descoperit o genă care, dacă este activată, blochează virusul HIV şi împiedică apariţia SIDA.


Categorie: Medicina
Autor: Adrian Buzatu



O echipă de cercetători de la Universitatea din Alberta, Canada au descoperit o genă deja existentă în organismul uman care poate să blocheze virusul HIV şi astfel să împiedice apariţia bolii SIDA, spune PhysOrg. Gena se numeşte TRIM22 şi atunci când este activată într-o celulă blochează virusul HIV înauntrul acelei celule, acesta nemaiputându-se răspândi la alte celule în organism.

În continuare, cercetătorii vor încerca să înţeleagă de ce în cazul persoanelor infestate cu HIV gena aceasta nu este activată. Apoi vor încerca să o activeze şi astfel să oprească propagarea virusului HIV în corpul pacientului. Cu timpul, s-ar putea dezvolta vaccinuri sau medicamente care să aibă o actiune asemănătoare cu cea a acestei gene.

De ce este asa de dificil a se trata virusul HIV? Tocmai pentru că nu există un singur virus HIV, ci foarte multe, fiecare fiind variaţii genetice ale virusului HIV. În anii 90 cercetătorii au dezvoltat medicamente care încetinesc acţiunile unor tipuri de virusuri HIV. Apar însă mutaţii genetice şi noi tipuri de virusuri imune la aceste medicamente. Cercetătorii crează noi medicamente şi virusul HIV suferă mutaţii genetice iar. Această cursă poate continua la nesfârşit şi nu poate duce la eradicarea virusului din organism. Trebuie remarcat totuşi că tocmai aceste medicamente au meritul de a da unei persoane infestate cu HIV dreptul să poată trăi o viaţă lungă, dacă urmează mereu tratament cu cele mai noi medicamente. Tot ele au realizat ca şansa de transmitere a virsului HIV de la o mamă infectată la copil să fie sub 1%. De asemenea, trebuie remarcat că numai ţările bogate îşi permit aceste medicamente, în timp ce ele sunt încă innacesibile în Africa, ceea ce şi provoacă acolo un număr mare de decese datorită SIDA.

În ciuda acestor progrese a limitării acţiunii virusului HIV, nu se cunoaşte încă o metoda ca acesta să poată fi eradicat din organism. Evoluţia bolii este încetinită, dar nu stopată. Ei bine, gena TRIM22 ne aduce speranţa că în o bună zi virusul HIV şi boala SIDA vor putea fi stopate.

[www.stiinta.info]

Comentarii

  • March 20, 2008, 12:17 am - Adi

    Foarte bun subiect de discutie ati propuse, domnule Jan. De aceea l-am si implementat pe forum si v-am raspuns acolo. Va rog sa vizitati acest link: http://stiinta.info/forum/index.php?board=4.0 . Cu bine, ne regasim acolo. Adi PS. Am vazut mai multe articole in ultimele saptamani pe teme similare, noi progrese de studiu genetic a virusului HIV. Eu am mare incredere ca usor usor geniul uman va invinge si vom intelege retrovirusurile precum HIV si le vom stapani, cel putin in a stopa actiunea lor.


  • March 17, 2008, 7:41 am - jan11

    Cu parere de rau spun ca abia astazi am citit articolul referitor la virusul HIV si la descoperirea genei TRIM 22.Este imbucurator si da sperante multor suferinzi care nu mai au de mult asa ceva(sperante)
    In acelasi timp imi aduc aminte de niste speculatii facute de cineva intr-o publicatie romaneasca(a trecut ceva timp de atunci si am uitat numele autorului),care isi punea intrebarea:de ce tarile cu asistenta medicala cea mai precara(care,este adevarat,au mortalitatea infantila cea mai ridicata datorata virusilor gen HIV sau malariei)au fondul genetic cel mai zdravan?Eu raspund:asa functioneaza selectia naturala.Asa se dobandeste imunitatea la boli.Asa a fost dobandita de la inceputurile omenirii,desi pretul platit a fost urias.Din nefericire natura nu are mustrari de constiinta.Sa ne gandim numai la cate ravagii a facut ciuma in Europa evului mediu.Dar se pare ca in acest fel a pierdut razboiul virusul ciumei:nu i-a lasat in viata decat pe cei imuni.Acum vo-i incerca sa provoc un schimb de pareri pe aceasta tema;intrebare:este intotdeauna bine ca luptam ajutati de stiinta atat de indarjiti impotriva bolilor de tot felul sau ar trebui ca macar din cand in cand sa platim pretul si astfel sa fim vaccinati de maica natura?
    Mentionez explicit ca este vorba de o disputa pur teoretica.un scenariu,daca vreti,din care sper sa iasa ceva bun,util,sau macar interesant.Pentru a usura putin lucrurile vin si spun ca complicatiile etice sant din start,mari.Dar discutia poate fi extrem de interesanta.

    Multumesc anticipat-jan.


  • March 11, 2008, 4:06 pm - Adi

    Gata, fara "dumneavoastra". Ai dreptate, daca vor fi doua tabere in un razboi pe Terra, deja la tehnologiile actuale, cu putina vointa o tabara va putea distruga baza ceilalte de pe Luna. Doar in cazul in care omenirea ar fi un tot unitar, in fata unei primejdii comune (un virus global, ca in acele filme SF din ultimii ani), doar atunci ar lupta toti pentru supravietuirea speciei si vor sustine proiectul de baza pe Luna.


  • March 11, 2008, 1:19 pm - Iulian3b1d0

    Off... Iar cu "dumneavoastra"?...

    Dupa ce-am postat mesajul anterior am vazut c-am facut cumva si-am reusit sa pun virgula intre subiect si predicat iar acum mi-au picat ochii pe acel "ma-s".

    Legat de povestea cu luna ca salvator al omenirii, ma gandeam ca n-ar merge decat in cazul unui cataclism natural gen asteroid, sau in cazul distrugerii planetei din ignoranta sau a altceva de genu-asta cand nu ar exista pe pamant o opozitie care sa lupte impotriva acestui proiect. Daca distrugerea planetei e sa vina din pricina unui razboi, atunci mai mult ca sigur ca adversarii celor ce-au controlat acest proiect vor avea capabilitatea sa-l distruga. Probabil c-ar fi posibila trimiterea unui virus electronic care sa strice treburile pe luna. Doar o idee...


  • March 11, 2008, 12:46 pm - Adi

    De acord cu dumneavoastra ca este mai greu pentru un copil ce se naste fara parinti si nu creste intr-o familie sau macar intr-o comunitate de oameni. Inteleg si ce spuneti despre despre nu am merita. Aici insa diferiti oameni ar avea diverse opinii. In filme SF apare ideea ca "spori" de viata sunt trimisi in Cosmos in toate directiile in speranta ca ajung si pe o planeta propice vietii, unde ei se vor dezvolta mai departe si vor reproduce viata, eventual poate chiar vor evolua spre viata inteligenta. Dar de acord ca este SF si daca ar fi sa alegem, ar fi o adevarata polemica de ordin etic.


  • March 11, 2008, 10:22 am - Iulian

    Deocamdata, fertilizarea in vitro, este singura etapa facuta in present in vitro. Construirea unui uter artificial ar fi destul de anevoioasa si e destul de indepartata, nu cred ca este in stadiul de proiect, ci poate doar de idee.
    Eu ma-s opune unor astfel de metode de concepere a unui copil iar ideea cu luna mi se pare de-a dreptul inacceptabila. Chiar dac-am putea candva, intrun viitor destul de indepartat, sa facem asa ceva, nu as putea aproba acest lucru. Presupunand ca totul ar fi posibil, reciteste articolul scris de Georgeta acum cateva saptamani/luni despre orfelinat vs. famile adoptiva vs. familie si vei intelege ca omenirea nu-si poate pune speranta intro asemenea idee. Daca nu suntem in stare sa traim o viata normala nu meritam o civilizatie.


  • March 11, 2008, 9:20 am - Adi

    Multumesc Iulian, datorita tie am inteles mai bine cum e cu cromozomul uman. Intr-adevar, cred ca ar fi mai bine pentru tineri sa li se spuna ca practic fiecare din elice este o molecula chimica, sau fiecare din spiralele de ADN, iar ADN este un tip, iar nu o singura molecula. Eu asa am crezut o viata intreaga. Dar ma bucur cand invat ceva nou. Ai dreptate, daca pui ADN-ul uman in o celula de E.Coli, nu ar creste om. Dar daca pui un embrion uman in un uter artifical, ar creste? Am putea pune embrione de oameni pe Luna la pastrare sa fie acolo in caz de cataclism pe Terra? Caci un fel de "arca a luni noe" pentru cunoasterea umana vor sa o faca pe Luna si sa fie transmisa pe Terra prin unde electromagnetice in caz de cataclism pe Terra ce ar distruge bibliotecile, cunoasterea. [nu mai gasesc acum linkul la stire, dar era mai mult o idee, fara nimic concret planuit inca].


  • March 11, 2008, 8:34 am - Iulian

    Da, Adi, ai inteles bine. In general se folosesc termeni precum "ADN-ul uman" sau "genomul uman". Nu stiu dac-am auzit vreodata "molecula de ADN uman" dar inteleg cum poti fi indus in eroare chiar si de acei termeni. In niciun caz nu sugereaza c-ar fi vorba de 46 de molecule sau mai corect 92, pentru ca in sensul chimic, fiecare lant, din cele doua ale spiralei, este o molecula chimica.

    O mica precizare, in legatura cu speculatia pe care o faci la sfarsit: ma indoiesc c-ar fi suficient ADN-ul pentru a construi un om. Chiar dac-ai pune intregul genom al omului intro celula de Escherichia Coli, nu ar creste un om din ea. Este nevoie de mai mult de-atat, de o intreaga masinarie intracelulara, plus conditiile de mediu extracelulare date de corpul mamei. Asta conform stiintei, lasand la o parte aspectele legate de suflet. Adica, din acest punct de vedere, mergand pe mana diavolului.


  • March 9, 2008, 1:16 pm - Adi

    Multumesc, Iulian, pentru acest raspuns lamuritor. Sa rezum aici ce am inteles, ca sa poti sa imi spui daca am inteles bine. Eu unul imi inchipuiam ca atunci cand vorbim de "molecula de ADN uman" este una singura, tot asa ca atunci cand vorbesti de molecula de "ulei de palmier" ai o singura formula chimica, lunga, dar una singura. Dar acum inteleg ca tot asa cum exista categoria de molecule "uleiuri" si apoi ai "ulei de palmier", "ulei de nuca de cocos", etc, tot asa ai si la om categoria de molecula de tip ADN, dar apoi "molecula de ADN din primul cromozom uman", "molecula de ADN din al doilea cromozom uman", si tot asa, apoi "molecula de ADN din mitocondrie", etc. Asemenarea intre aceste molecule este ca au acelasi tip, aceasta insiruire de baze, dar molecule de ADN sunt diferite daca vin din cromozomi diferiti, pentru ca fizic au o alta ordine a insiruirii bazelor si un numar diferit de baze, asadar o alta informatie genetica, asadar gene diferite pe acea molecula de ADN, iar un anumit cromozom are anumite gene, alt cromozom alte gene.

    Asadar, daca este sa vorbim de "reteta" dupa care am construi un om iarasi (daca am fi creatori precum ar fi Dumnezeu, daca exista) nu este in ADN-ul uman, ci in 23 molecule diferite de tip ADN, fiecare din ele gasita in cate unul din cei 23 de cromozomi umani (din celulele somatice).

    Am inteles bine? Multumesc foarte mult pentru explicatiile de pana acum, Iulian.


  • March 8, 2008, 11:02 pm - Iulian

    Da, in cazul omului sunt 23 de perechi de cromozomi in fiecare celula somatica, fiecare pereche fiind constituita dintr-un cromozom mostenit de la mama si unul de la tata. Fiecare din cei 46 de cromozomi contine o singur bucata de ADN (de fapt doua molecule impletite intro spirala unica dupa cum am spus anterior), pentru ca ADN-ul este cel ce da integritate cromozomului. Aceste bucati de ADN sunt insa diferite ca lungime dar in total noi avem peste 3 miliarde de perechide baze, daca-mi amintesc bine. Hai sa vedem cum ar fi cu lungimea totala considerand ca distanta dintre doua perechi de baze consecutive este de cca 1,5 Angstromi: 3E9 x 1,5E-10 = 0,45m. Asta ar fi lungimea totala a ADN-ului din cei 46 de cromozomi cand bucatile sunt insirate cap la cap desfacute pana la structura dublei elice. Asta ar insemna ca ceea ce-mi aminteam despre cea mai lunga bucata ca avand cca 1m, se referea probabil la forma desfacuta a unui singur lant de ADN sau poate ca era vorba doar de ordinul de marime.
    Si "da", suma perechilor de baze din cele 46 bucati de ADN este egala cu suma perechilor de baze din cei 46 de cromozomi pentru ca perechi de baze ADN exista numai in ADN si tot ADN-ul exista in cromozomi. Sper c-acum e mai clar.

    De fapt te mint spunandu-ti ca tot ADN-ul este in cromozomi dar o fac pentru a nu te baga si mai rau in ceatza. Citeste mai departe doar daca nu ti-e teama de ceatza :D Mai exista niste ADN si in particula celulara numita mitocondrie. Acest ADN este mostenit exclusiv pe cale materna. Chiar s-a aratat ca toti oamenii al caror ADN din mitocondrie a fost citit pana acum, si prin generalizare toti oamenii, sunt urmasii unei singure femei. Dar, dupa cum am spus asta-i alta poveste.


  • March 8, 2008, 9:26 pm - Adi

    Multumesc, Iulian, pentru explicatia detaliata. Am inteles multe lucruri mai bine. Un cromozom este un ansamblu de ADN plus proteinele ajutatoare. Acum, eu stiam ca un om are un singur ADN dar 23 de perechi de cromozomi. Asa este? Daca da, atunci fiecare cromozom contine o singura parte din ADN-ul uman? Adica tot nu imi este clar, care este mai lung, cromozomul sau ADN-ul? Tot ADN-ul e impartit in cromozomi (alaturi de proiene este ADN-ul) sau avem 23 de perechi de ADN-uri? Sau mai cantitativ. Cam cate baze are ADN-ul uman si cam cate baze are fiecare din cromozomi? Asa vad daca suma bazelor cromozimolor este egal cu bazele ADN-ului. Multumesc mult pentru explicatii.


  • March 8, 2008, 3:38 pm - Iulian

    Adi, imagineaza-ti ADN-ul precum o scara, una de-aia de la tzara, nu una de bloc, in care doua lemne lungi sunt unite prin mai multe bucati scurte de lemn care formeaza treptele. Fiecarea treapta a acestei scari ar echivala cu o pereche de baze, fiecare din aceste baze facand parte dintr-un lant (ca doar asta-i ADN-ul un polimer de compusi chimici ce se deosebesc intre ei prin natura chimica a unei anumite parti, numita baza) care impreuna cu lantul partener se rasuceste in spirala pe masura ce inainteaza de o parte si de cealalata a unei anumite perechi de baze.
    Asta spuneai ca intelegi dar am faut aceasta scurta descriere pentru ca am nevoie de ea mai departe. Cauza rasucirii acestei scari in elicea dubla pe care o stii este minimizarea energiei Gibbs a sistemului. Pur si simplu molecula este mai stabila cand este rasucita, cand este mai bine impachetata. A propos, aceasta elice este forma preponderenta pe care o adopta ADN-ul dar, depinzand de conditiile de mediul in care se afla adica natura chimica a solventului, a compusilor cu care interactioneaza, ca si de temperatura, presiune, etc. ADN-ul poate lua multe alte feluri de impachetare, cum ar fi elicea tripla, elice quadrupla, cruci ai caror brate sunt elici duble, etc.
    Datorita acestei impachetari, indusa de minimizarea energiei Gibbs, structura nou formata apare destul de rigida. Aceasta rigiditate este insa un termen relativ, asa ca prefer sa folosesc termenul complementar: flexibilitatea. Deci, structura are o flexibilitate mica, dar totusi are o anumita flexibilitate. Acum gandestete ca un cromozom are intre 1E6 si 1E9 baze dupa cum tocmai tu spuneai. De fapt, <B>asta este un cromozom o bucata lunga de ADN</B>. Fiind atat de lung si avand o oarecare flexibilitate, iti poti inchipui ca poate fi la fel daca nu chiar mai flexibil decat un fir de par. Cam asa si este, o bucata de ADN lunga de ~100 de baze poate fi facuta covrig fara a efectua un lucru mecanic prea mare. Raportul dintre lungimea si diametrul sau este mult mai mare decat in cazul firului de par; ca fapt divers, ADN-ul din cel mai lung cromozom al omului are in jur de un metru lungime!!! Acest cromozom poate fi gasit in fiecare celula somatica, practic toate celulele omului.
    Sa revin la impachetare ca acum e clar ca trebuie sa se intample cumva. Iti pot spune ca exista agenti capabili si dispusi sa efectueze acel lucru mecanic pentru impachetarea dublei elice de ADN in ceva si mai complicat: niste proteine numite histone. ADN-ul se infasoara precum sfoara pe un ghem in jurul unui complex format din opt astfel de proteine la o scara de genul 100 baze. Astfel, ADN-ul arata mai degraba ca un sir de margele cu astfel de ghemotoace, numite nucleozomi, reprezentand margelele. Daca ma crezi ca asa ceva e posibil la acesta scala, iti poti imagina singur ca o bucata de milioane de ori mai lunga decat ce se poate infasura pe nucleozom poate face tot felul de nazbatii.
    La 100 de baze lucrul mecanic este destul de mare si totusi interactia cu histonele rezolva problema. Si se pare c-asa se intampla. Iti dai seama ca pentru a-l indoi la o scara de 1000 de baze sau mai mult, ar fi mult mai usor. Spre analogie, poti face un cerc cu diametrul de un metru si dintr-o nuia fara sa o rupi (daca are vreo 3m lungime), nu e nevoie de un fir de atza pentru asta. Multe alte proteine, interactionand cu ADN-ul, sunt capabile sa produca lucrul mecanic necesar acelor impachetari la o scara si mai mare. ADN-ul se afla tot timpul impachetat cu astfel de proteine si, ca materie, se foloseste denumirea de cromatina pentru acest suport al informatiei genetice. Pe parcursul diferitelor etape din viata unei celule, diferite proteine interactioneaza cu ADN-ul si astfel, din punct de vedere macroscopic, de fapt propriuzis microscopic, fatza de nivelul molecular la care eram anterior, acesta arata diferit ca si element celular. Intrun anumit stagiu al dezvoltarii celulei, ADN-ul adopta forma unui corpuscul si acele este de cele mai multe ori denumit cromozom.

    Genele si alte cele sunt intro foarte mica masura un element structural al ADN-ului. Ele sunt mai degraba elemente componente ale mesajului genetic, ale textului digital inregistrat pe suportul ADN, cam asa cum pozele de pe un CD nu-i dau CD-ului o forma aparte. Dar aceasta analogie este oarecum exagerata; exista anumite aspecte structurale asociate cu existenta genelor si asta se datoreaza faptului ca numite texte, adica anumite insiruiri de perechi de baze sunt predispuse la a adopta anumite structuri atat cu aspect de variatie pe tema elicei duble de care vorbeam la inceput cat si al altor structuri, inclusiv cele mai putin intalnite pe care le-am amintit cu aceeasi ocazie.

    Whew!... Acum ca-l scrisei, sper sa si incapa in limitele unui comentariu pe acest site. Sper sa intelegi cat de cat ce este un cromozom.


  • March 8, 2008, 2:16 pm - Adi

    Mersi mult, Iulian. Inteleg mai bine. Candva trebuie sa imi fac timp sa mai citesc o data toate aceste definitii de baza din biologia moleculara. Ar fi fain pe un site ca acesta al nostru daca cineva ar explica frumos ce este din punct de vedere fizic un cromozom. ADN-ul este o dubla elice de perechi de baze. Imi pot imagina fizic. Cam cateva milioane sau miliarde de baze. Cateva sute consecutive formeaza o gena. Asadar vad o elice formata din milioane de chestii pe ea, adica genele. Imi pot inchipui. Dar cromozomul, ce e? Este format din multe gene si astfel un ADN fizic este o insiruire de cromozomi unul dupa altul, sau nu? Ehe, daca stie cineva, v-as multumi mult. As vrea sa imi inchipui vizual, geometric, cromozonul. Atunci simt ca il inteleg. Asa suntem invatati de la fizica, domeniul meu.


  • March 7, 2008, 7:19 pm - Iulian

    Dupa ce reverstranscriptaza isi face treaba si obtine o copie ADN fidela a ARN-ului, o alta enzima numita integraza ia in primire bucata de ADN si o integreaza intrunul din cromozomii gazdei. In acest moment masinaria celulei gazda este recrutata si incepe sinteza ARN-ului mesager ce va duce la sinteza proteinelor virusurilor fiice ca si a ARN-ului ce va duce mai departe mesajul genetic ce va distruge noi organisme.


  • March 7, 2008, 1:43 am - Adi

    Multumim, Iulian, acum este inca mai clar. Virusii au ARN, nu ADN, iar ca cu celula are ADN, ei trebuie sa includa informatia din ARN in ADN-ul celulei pentru a o putea influenta, iar acest mecanism de copiere a ARN-ulului lui in ADN-ul celulei se numeste "retro-transcriptie".


  • March 6, 2008, 11:05 pm - Iulian

    Mircea are dreptate dar, pentru a fi mai clar, iata cateva randuri spre a explica mai bine situatia:

    Retrovirusurile sunt virusuri care poarta informatia genetica pe suport ARN ca sa zic asa... spre deosebire de suportul ADN care este intalnit in cazul celorlalte virusuri ca si al tuturor organismelor vii cunoscute pana in prezent. Numele nu se refera la mecanismul de atac asupra celulelor, ci la faptul ca pentru a putea forta celula sa urmeze instructiunile genetice ale virusului, virusul este nevoit sa-si copieze mesajul de pe suportul ARN pe cel ADN, proces cunoscut sub numele de retro-transcriptie. Altfel masinaria celulara n-ar putea fi folosita pentru multiplicarea particulelor virale.


  • March 6, 2008, 5:10 pm - Adi

    Mersi mult, Mircea. Asadar "retro" se refera la un mecanism specific de atac al celulei ce il primeste.


  • March 6, 2008, 1:39 am - Mircea

    Scurt: Denumirea de retrovirus vine de la faptul ca aceste virusuri utilizeaza o enzima, numita transcriptaza inversa (sau reverstranscriptaza), pentru a transforma A.R.N.ul lor in A.D.N. si, astfel, se multiplica in celule.


  • March 5, 2008, 2:26 pm - Adi

    Din cate stiu eu, un virus este doar o bucata de ARN sau ADN, adica informatie, care apoi bruiaza informatia din celula cand e sa se reproduca. Filosofic, mai pe larg, cum poti bruia efectul informatiei? In alta ordine de idei, eu am scris stirea si e interesanta, dar eu sunt din fizica si nu stiu exact ce anume face un virus sa fie "retro", vorbim aici de "retrovirus". Ne poate explica cineva mai pe inteles simplu? Mersi mult.


  • March 5, 2008, 7:15 am - Mircea

    Iulian, ai perfecta dreptate. Eu ma gandeam doar la intamplarea in sine. Poate expus unor alti factori, alesi aleator se va gasi unul care sa-l distruga. Oare nu exista niciun organism care sa distruga HIV injectat experimental toate se imbolnavesc sau devin purtatori ?


  • March 5, 2008, 6:50 am - Voinea

    terappia cu gene este ca o ruleta ruseasca. Exista oricand riscul aparitiei unor efecte secundare. trebuie studiat intens efectul activarii unei astfel de gene. HIV este un retrovirus interesant. MAjoritatea medicamentelor : AZT, abacavir... au ca tinta HIV-RT I sau II salbatica sau mutanta. E destul de complicat


  • March 5, 2008, 12:33 am - Iulian

    Mircea, bacteriile sunt organisme vii si astfel sunt mult mai usor de distrus datorita complexitatii acestora. De cealalata parte, virusii nu prezinta nici pe departe aceleasi ocazii de a fi sabotati. Un atac al unui virus asupra unui sistem biologic e oarecum banal pe cand un atac direct al unui sistem biologic asupra unui virus... nu stiu daca s-a observat asa ceva pana acum iar eu, unul, nici macar nu-mi pot imagina.


  • March 3, 2008, 7:41 am - Adi

    Buna Mihai, multumesc pentru completarea detaliata la stirea scrisa de mine. Face intr-adevar vestea si mai clara. Un tratament eficient pentru cand se va intelege complet rolul acestei gene. Asadar, intai cercetarea fundamentala, apoi aplicatia. Aceasta gena deschide o noua cale de cercetare, care se anunta promitatoare. Sa speram ca va fi chiar asa, in un timp cat mai scurt.


  • March 3, 2008, 5:04 am - Mircea lui Cristi

    Din ce am citi trag anumite concluzii.
    Putatorii de HIV din natura (rezervorul) au gena TRIM22 activata. Nu fac boala dar o dau la altii.
    Organismul nu face anticorpi la HIV deci nu prea cred in gasirea unui vaccin specific.
    Trebuie gasit un medicament sau ceva care-l distruge.
    Ar trebui sa se incerce dupa exemplul lui Fleming cu penicilina, poate se gasete vreun mucegai care sa-l pape ?!?.


  • March 3, 2008, 4:30 am - mihai

    Util de precizat: virusul HIV sufera mutatii in permanenta la nivelul unei singure gazde - exista variatii ale aceleiasi tulpini, care se modifica neincetat. De aici si permanentul esec al tentativelor de vaccin anti_HIV.
    Sechestrarea ininteriorul celulei are si efecte secundare. Ideal ramane vaccinul, care insa nu se anunta o alternativa vaiabila in viitorul apropiat. Ce se intampla cu celulele care sechestreaza virusul ? Pana una alta individul ramane "purtator sanatos" Cele mai eficiente metode raman tot cele de tip "bariera", in speta prezervativul.

    Vis a vis de noua metoda trebuie facute niste precizari suplimentare foarte importante. Gena TRIM 22, un regulator al procesului de transcriptie din cadrul multiplicarii celulare, blocheaza asamblarea virusului. Drept urmare acesta nu se poate replica complet sau parasi celula infectata.

    O mica paranteza: virusurile nu sunt capabile de autoreproducere, iar pentru aceasta infecteaza o celula si patrund in nucleul acesteia si comanda polimerazele celulare sa-i reproduca structura.

    In ce priveste efectul secundar activarii genei TRIM 22 este scaderea raspunsului la interferon, o proteina care coordoneaza activitatea genelor gen TRIM 22 impotriva infectiilor virale, aspect ce trebuie investigat.
    S-a dovedit astfel ca exista in organism cai de lupta contra infectiei HIV. Ramane insa de vazut daca infectia intr-adevar se vindeca sau este doar incetinita progresiunea bolii ca in cazul medicamentelor antiretrovirale introduse in terapia bolii la inceputul anilor '90.
    Descoperirea acestei gene aduce intr-adevar noi cai de tratament a infectiei cu HIV.


  • March 3, 2008, 3:59 am - 123

    si totusi pe cand un tratament eficient?


Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C: