Plansul de ceapa si problema binelui
In 3 Februarie, Adrian publica un articol despre ceapa fară lacrimi. Observând o perspectivă utilitaristă a subiectului, as vrea să pun in lumină distincţia intre util si bun.
Categorie: Opinii
În 3 Februarie, Adrian publica un articol, bine echilibrat, despre ceapă fără lacrimi. Este vorba de un rezultat recent al unor cercetători japonezi care au modificat o genă a cepei care ar produce o anume enzimă. La o trecere în revistă a felului în care acest eveniment a fost relatat de cotidianele majore, şi inclusiv de Adrian, putem observa o quasi-unanimă perspectivă utilitaristă. Puţinele critice sunt axate, în general, pe aspectul etic al comercializării produselor modificate genetic, care fără teste suficiente ar putea periclita sănătatea consumatorilor. Dar aş vrea să scriu aici despre un alt aspect. Aş vrea să pun în lumină distincţia între util şi bun.
Tehnologia a produs şi produce lucruri extrem de utile şi reuşeşte cu succes să rezolve probleme cum ar fi hrana, frigul, transportul sau boala. A făcut asta urmărind, în general, un şablon, acela de a ridica greutăţile de pe umerii oamenilor. Încet, încet diferite tehnologii (maşina, sistemul central de încălzire, medicamentele) au fost îmbrăţişate pentru absolvirea de greutăţi pe care o oferă. Totuşi, există greutăţi care, mai evident sau mai subtil, sunt definitorii sau caracteristice pentru anumite situaţii. Un caz evident este sportul. Cu greu am mai vedea excelenţa umană dacă am afla că un atlet s-a dopat sau că ar fi folosit vreo tehnică de manipualre genetică pentru a-şi îmbunătăţii musculatura. Astfel de situaţii ne arată că tehnologia ne poate tenta să eliminăm orice fel de greutăţi. Sub steagul utilului putem ajunge, încet, încet, să uităm de anumite greutăţi care înnobilează dar şi de mici greutăţi care definesc anumite situaţii cotidiene. Putem fi tentaţi să eliminăm o sănătoasă rezistenţa din partea mediului, angajând tehnologia fără să reflectăm asupra problemei binelui.
Acum, este modificarea genetică a cepei utilă? Da, elimină lăcrimarea în timpul gătitului. Este asta un lucru bun? Răspunsul nu mai e atât de evident. Desigur, lacrimile pot înnobila dar nu atunci când sunt provocate de ceapă. S-ar putea argumenta scurt că lăcrimatul în timpul gătitului nu înnobilează pe bucătar sau pe bucătăreasă. Totuşi, este lăcrimarea în timpul gătitului o mică greutate din partea naturii, care poate contribui la un sentiment de relaţie sănătoasă cu mediul înconjurător? Ar fi eliminarea ei încă un caz în care angajăm tehnologia fără să refectam mai adânc la ceea ce înseamnă bine?
Aceasta pagina a fost vizitata de 22234 ori

















Comentarii
-
March 2, 2008, 3:57 pm -
Adi
-
February 20, 2008, 12:34 pm -
jan
-
February 16, 2008, 2:00 pm -
Adi
-
February 15, 2008, 11:04 am -
jocruj
-
February 12, 2008, 5:05 am -
Daniel
-
February 11, 2008, 6:33 am -
COSMINA
-
February 9, 2008, 1:07 pm -
M J
-
February 6, 2008, 1:45 pm -
Vlad
-
February 6, 2008, 10:36 am -
Adi
Adaugă un comentariuBuna intrebare: daca o avea gust ceapa. Eu zic ca va avea (caci doar produsul ce produce substanta lacrimogena a fost scos, iar nu substantele ce dau gust cepei), dar e doar o parere. Sa mancam ceapa aceasta si apoi sa vedem ce gust are. Ati mai spus ca tot oamenii sufera de pe partea tehnologiei. Desigur, dar tot oamenii beneficiaza de pe urma tehnologiei. Ati ridicat o problema excelenta. Omul de rand, neinformat, este dus de nas de politicieni, de vanzatorii de produse. Haideti atunci sa ne informam si sa nu ne lasam pacaliti. Tocmai in acest sens contribuie si site-ul nostru, Stiinta.info. Iar discutiile de la articole au partea lor de merit, se lamuresc si se creeaza discutii. Va multumim si va ma asteptam cu comentarii.
Domnule buzatu!Ma vad nevoit sa fac o paralela intre stiinta si natura(este adevarat,ele nu se exclud una pe cealalta,ba dimpotriva):cercetarea funda mentala este padurea cu tot ce este in ea,cei care profita de aceasta sint vinat0irii.Oamenii din timpuri stravechi vinau pentru supra vietuire;vinatorii de tehnologii noi din zilele noastre nu dau doi bani pe fragilul echilibru al naturii.Admir la d-voastra entuziasmul si capacitatea de a visa!Nu trebue uitat totusi ca cei care suporta aplicarea gresita a descoperirilor stiintifice sint, totusi,oamenii.Referitor, acum,la ceapa care nu provoaca lacrimarea:daca imi permiteti o exprimare un pic mai neortodoxa-ceapa care nu provoaca lacri marea(si in acest caz nici nu miroase a ceapa) este(cum se zice la noi la romani)ca nunta fara batae.Ma tot macina o intrebare:o avea gust de ceapa?
Salut, ma bucura seria aceasta de comentarii ce o descopar. Iata raspunsurile mele.
Pentru Vlad. Exista cercetare fundamentala, cercetare aplicata si inginerie. Linia de demarcatie este greu de tras. De altfel, nici nu e asa de important unde este linia. As spune ca punerea la punct a procedeului tehnic de a face prototipul de ceapa care nu lacrimeaza este cercetare aplicata, iar cand va fi produsa la scara industriala va fi inginerie biologica. Descoperirea genei ce produce lacrimatul ar fi cercetarea fundamentala.
Pentru MJ. Intr-adevar, urina ce nu miroase, daca ar fi si sanatos pentru corp, ar fi poate utila. Nu am inteles din expresia daca daca intrebarea era ironica, sugerand ca ar fi inutil sa creeam urina ce nu miroase. Curiozitatea stiintifica insa poate duce la a crea orice, iar aplicatia practica la ceva folositor, precum urina ce nu miroase.
Pentru Cosmina. Bine ai venit, Cosmina! Asteptam cu drag parerile tale si ale altor fete. Mi se pare ca te contrazici putin, caci spui ca o femeie ce petrece mult timp in bucatarie curatand ceapa se bucura ca lacrimeaza ca isi curata ochiii, apoi tu spui ca tie nu iti place cand iti lacrimeaza ochiii de la ceapa. Poti dezvolta?
Pentru Daniel. Complet de acord cu tine.
Pentru Jocruj. Comentariul tau este in afara subiectului. Ai si ceva de spus despre subiectul in discutie?
Fiecare om are voie sa comenteze orice doreste,todeauna omul trebuie sa invete continu fiinca ,nu putem afirma oricare dintre noi ca stim totul,omul invata pana moare si tot nu stie totul,stiinta este belsug,putem trai mai bine atunci cand muncim mai echilibrat,mai eficient.....parere despre omul care a reusit trasformarea genetica a cepei ;;;si noi RO nu suntem chiar 00000 sunt inca oameni simpli cu idei formidabile in multe activitati ,inovatoare si performante stim sa lucram;;in orice domeniu dar nu suntem platiti numai ROMANESTE UN ARADEAN
Vlad ai scris un articol care atinge un punct sensibil. Din punctul meu de vedere ai dreptate in a incerca determinarea demarcatiei intre bun si until, insa, ca la toate problemele morale, nu e asa de usor sa dai un raspuns clar.
Draga Cosmina, bine ai venit printre noi .Departe de noi gandul ca acceptam doar pareri ale barbatilor si esti binevenita sa iti expui parerile.
Buna!Pe aici numai pareri de barbati,dar de ce nu cereti parerea unei gospodine???O femeie care isi petrece majoritatea timpului in bucatarie,gatind,v-ar spune cu siguranta ca lacrimile care curg din cauza cepei au un efect benefic in curatirea ochilor!Daca stam si ne imaginam o gospodina casnica,care isi petrece timpul gatind pentru familia numeroasa iar sotul care vine acasa obosit de la munca incearca sa isi mai inveseleasca sotia spunandu-i ca plange din cauza unui motiv oarecare aducand un zambet usor pe fata acesteia.Eu una sunt de acord cu ceapa modificata genetic!Gatesc si eu ca oricare,chiar daca nu am timp,dar de fiecare data cand tai o ceapa lacrimile imi curg siroaie provocandu-mi o senzatie neplacuta.
Draga Adi,
Daca o ceapa care nu cauzeaza lacrimarea atunci cand o ciopartesti este interpretata ca un mare succes al omenirii, atunci sa continuam pe aceeasi linie si sa inventam urina care nu miroase. In felul acesta am putea economisi apa din vasul de WC si am reduce amprenta noastra poluanta asupra mediului inconjurator.
Salut Adi, intr-adevar ar fi extraordinar daca am putea pastra capacitatea de a fi critici in ceea ce priveste tehnologiile pe care le adoptam si daca am putea evalua, eventual sistematic, consecintele lor pe termen cat mai lung. Legat de consideratiile tale finale, ele ma obliga la cateva reflectii de filozofia stiintei in care voi sugera ca rezultatul prezentat in stire ar fi fost mai degraba descris drept un succes al ingineriei, folosind eventual teorii stiintifice. Desi exista destule controverse despre metoda stiintifica si cand anume putem folosi termenul stiinta, putem face o distinctie intre stiinta (care face observatii, deriva si verifica ipoteze despre obiectul respectiv de studiu folosind deci metoda stiintifica) si inginerie (care aplica rezultatele stiintei pentru scopuri practice). Un alt fel de a vedea distinctia ar fi studiind activitatea celor ce practica cele doua activitati si scopul pentru care se desfasoara ele. Omul de stiinta poate chiar construi aparate dar o face cu scopul de a observa lucrurile asa cum sunt, pe cand inginerul se ocupa cu teorii si observatii stiintifice avand drept finalitate construirea de lucruri utile. Din cate citesc japonezii doar au descoperit gena iar cei din Noua Zeelanda au modificat-o efectiv. Deci putem citi curizitate in reusita japonezilor care au observat natura asa cum e (si daca vrem sa vedem noblete in acest caz eu personal m-as opri aici). La cei din Noua Zeelanda vedem mai degraba folosirea acestor rezultate spre interese practice umane care (desi pot fi si ele nobile) n-ar fi, filozofic vorbind, mai degraba descrise de termenul de inginerie (chiar daca in anumite contexte se foloseste termenul stiinta aplicata)?
Vlad, ai scris un articol foarte frumos la articolul meu despre ceapa ce nu lacrimeaza. Ai subliniat intr-adevar un punct foarte important, ca ce este util nu este neaparat si bun. As mai adauga un exemplu, tot in linia sportului. Stiinta si tehnologia ne pot oferi acum o viata cu un minim de efort fizic din partea noastra. Aceasta a dus la sedentarism si la boli generate de acesta.
Intr-adevar, sunt cazuri, cand utilul nu este neaparat si sanatos. Apreciez mult cum ai terminat articolul cu intrebari, fara a propune neaparat o solutie a ta. Este asadar o explorare cititorilor de a isi formula propriile opinii.
Pe langa aceasta discutie, insa, as dori sa subliniez iarasi reusita stiintei. Chiar daca aplicatia nu va fi folosita, este un succes al omenirii ca a reusit sa modifice genetic ceapa incat sa nu mai produca lacrimare. Cercetarea fundamentala, fara aplicatii, este motivata tocmai de curiozitate si ambitie. Desigur, aceasta are si o latura utilitara, integrandu-se in cercetarea aplicata. Cercetarea fundamentala a fost atunci cand s-a descoperit pentru prima data procededul de a "adormi" o gena, procedeu folosit in cazul de fata pentru a suprima activitatea unei gene ce produce o proteina cu activitate enzimatica fara de care nu se poate produce substanta toxica ce produce lacrimarea.
Adaugă un comentariu