stiinta.info

PODCAST AUDIO   

Sunt doctorand în fizica experimentală a particulelor la Universitatea McGill, Montreal, Canada. Sunt unul din căutătorii bozonului Higgs, în cadrul experimentului CDF de la laboratorul american Fermilab. Sunt pasionat şi de populaziarea ştiinţei către public. Am fondat şi coordonez http://fizicaparticulelor.ro şi particip cu mare drag şi la proiectul http://stiinta.info.

Liceul "Fraţii Buzeşti", Craiova

Acum cam şapte ani de zile, fiind liceean în clasa a XII-a la Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova, descopeream misterele lumii atomilor datorită profesorului meu Ştefan Brînzan. În fiecare joi dimineaţa cumpăram revista “Magazin Albastru” şi o citeam în drum spre şcoală. Era o revistă care publica articole despre ştiinţă, cultură generală, science-fiction. Acolo am citit într-o zi un scurt articol despre "particula lui Dumnezeu". Nu am înţeles detalii despre această particulă, dar ideea că fizicienii, recunoscuţi prin orgoliul de a explica cât mai multe fără ajutorul vreunei zeităţi, apelează la un astfel de nume m-a fascinat. Ce putea fi atât de deosebit cu această particulă încât să merite un astfel de nume?

Din moment ce începusem să studiez şi limba germana şi citeam cu regularitate revista “Scientific American” ediţia germană (Spektrum der Wissenshaft) de la Institutul Goethe din Craiova, s-a întâmplat să dau şi peste un articol de câteva pagini ce povestea multe detalii despre viitorul cel mai mare accelerator de particule subatomice din lume, numit Large Hadron Collider (LHC), ce urma să îşi înceapă activitatea în 2005 la CERN, Laboratorul European de Fizica Particulelor. Am aflat atunci, cu surprindere, cum se comportă materia la o scară mică precum 10 la puterea minus 18 m, iar LHC-ul o va studia la 10 la puterea minus 19 m. Tot atunci am înţeles că "particula lui Dumnezeu" era porecla dată particulei Higgs. Magia acestei particule venea din faptul că explica de ce materia are masă! Da, de ce tu, eu, o piatră, un atom, o particulă elementară au masă? Această particulă prezisă de fizicianul scoţian Peter Higgs în 1964 a fost căutată de atunci mereu de fizicieni, dar cercetările erau în zadar. Abia experimentele de la LHC aveau o şansă reală de o descoperi, sau a descoperi că ea nu există. Ambele variante ar produce o revoluţie în fizica particulelor şi în înţelegerea Universului mic.

Îmi făceam calculele ca în 2005, când se va deschide LHC-ul, să fiu la doctorat şi speram să fac parte din această revoluţie. Am adus articolul la şcoală şi l-am arătat domnului Brînzan, care s-a arătat entuziasmat de planurile mele.

Universitatea la Lyon şi Grenoble, Franţa

La universitate am mers în Franţa, la Institut National des Sciences Appliquees (INSA), Lyon. Nu ştiam atunci că mergeam la un fel de "politehnică", ce pregăteşte ori ingineri, ori oameni de ştiinţă pentru cercetare aplicată. Dar eu voiam să devin fizician şi să înţeleg Universul, ceea ce fără studiul fizicii cuantice şi al teoriei relativităţii nu se putea. Aşă că după doi ani de pregătire generală la INSA, când a trebuit să ne alegem specializarea, m-am transferat la Universiatea Joseph Fourier, Grenoble, unde am făcut anul de "licence" şi "magistere" de fizică. La sfârşitul anului urma să facem un stagiu şi majoritatea studenţilor din "magistere" îl faceau la Laboratoire de Physique Subatomique et Cosmologie (LPSC), Grenoble. Atunci am simţit că mi se acordă o şansă şi am vizitat repede laboratorul şi am solicitat domnului Yves Hostachy, cercetător în cadrul experimentului ATLAS, unul din cele două mari detectoare de la acceleratorul LHC, să mă accepte în calitate de stagiar. Răspunsul a fost unul pozitiv şi astfel, acest stagiu a fost primul meu contact cu fizica particulelor.

Timp de şase săptămâni urma să înţeleg mai bine cum funcţionează acest detector. După această experienţă utilă, am aplicat pentru master la Universitatea McGill, Montreal, Canada, unde profesorul Andreas Warburton lucra la experimentul CDF de la cel mai mare accelerator din lume la acea dată, Tevatron, de la acceleratorul Fermilab de lângă Chicago, USA. LHC-ul urma să înceapă mai târziu decât se preconiza iniţial, prin 2006. Atât dl. Warburton, cât şi universitatea m-au acceptat la masterat.

În aceeaşi vară, după stagiul la laboratorul LPSC şi înainte de a începe masterul la McGill, am mai efectuat un stagiu de o lună la laboratorul naţional japonez de fizica particulelor, KEK, din oraşul Tsukuba, la două ore de Tokyo. Astfel, dorinţa de a porni pe calea cercetării fundamentale în fizica particulelor prindea viaţă.

Master şi acum doctorand la Univ. McGill, Canada

La McGill am efectuat două semestre de cursuri, apoi un an de cercetare asupra unui aspect legat de cuarcul top, cea mai masivă dintre particulele elementare cunoscute. Deoarece acceleratorul LHC continua să întârzie (se vorbea de 2007) şi acceleratorul Tevatron şi detectorul CDF funcţionau impecabil, obţinând date experimentale preţioase din coliziuni de particule, am continuat acum un an studiile de doctorat tot acolo.

Am promovat cu succes în mai 2007 un examen general din toate domeniile fizicii, urmând ca din acel moment, timp de aproape 2 ani, să nu efectuez decât cercetare şi să predau laboratoare sau seminarii. Dar, surpriză, am ales ca subiectul tezei de doctorat să fie tocmai căutarea "particulei lui Dumenzeu", subiect la care avem o şansă mică, dar nenulă, mai ales că ştim acum că LHC-ul nu va începe decât în 2008. Experienţa de cercetare de la experimentul CDF mi-a oferit posibilitatea să intru în contact cu cercetători din toată lumea, m-a învăţat cum se efectuează cercetare şi cum se explică aceasta publicului larg. Foarte probabil după doctorat voi continua cu un postdoctorat în Europa într-un experiment de la LHC, căutând tot bosonul Higgs sau alte particule şi interacţii fundamentale.

Pasiune pentru popularizarea ştiinţei

Am descoperit astfel o lume fascinantă. Atât un univers fizic, cât şi un univers uman. Despre acestea se ştie foarte puţin în România. Totuşi, se pot explica simplu, fără termeni tehnici. România va participa la experimente de la LHC şi se străduieşte să devină membră CERN. Tocmai acesta este scopul portalului fizicaparticulelor.ro şi al stiinta.info.

Anume acela de a arăta publicului român că se poate! Că se pot şti câteva chestiuni fascinante despre Univers pe care acum nici nu le bănuim, că România poate participa la acest efort de cercetare.

Puteţi citi mai multe despre mine pe siteul personal şi mă puteţi contacta din aceasta pagină. Numai bine!

Adrian Buzatu

Comentarii

• March 9, 2008, 1:00 pm - Adi

  Rober, Iulian, multumesc pentru cuvintele voastre frumoase si pentru incurajari. Speram intr-adevar sa trezim interesul pentru stiinta si altor oameni, in special elevi si studenti, iar scriind aceste articole si noi invatam mai bine ceea ce explicam. Noi va multumim ca sunteti alaturi de noi, ca cititori si ca comentatori. Domnul Iulian a scris deja foarte multe comentarii, raspunsuri si explicatii pe siteul nostru. Va multumim si ne doresc o colaborare cat mai fructuoasa!

• February 9, 2008, 11:08 pm - Iulian

  Vazui pagina lui Cristi, primul dintre realizatorii acestui site peste care-am dat acum cateva luni cand am descoperit intamplator stiinta.info :) foarte sumara in privinta carierei sale de pana acum, iar acum dadui peste a ta, Adrian, mult mai detaliata. O frumoasa poveste a unui inceput de cariera in stiinta. Imi pare ca esti foarte decis sa urmezi aceasta cale-n viata, ca ai un tel pe care-l urmaresti si ca stii ce ai de facut.
  Iti multumesc pe aceasta cale atat tie cat si celorlalti pentru colaborarea pe acest site si-ti urez succes atat in incercarile de popularizare a celor mai noi realizari din stiinta cat si-n cariera ta in cercetare.
  Iulian

• February 6, 2008, 4:32 pm - rober "dj shao"

  ce pot sa zic esti un om foarte cultivat..bravo..si cred ca oricie e mandru sa te aiba prieten...pentru cei carora le place stiinta ar fi bine sa te contacteze ....esti un om valoros...bravo si multa bafta in continuare ...si sper sa ne vedem prin mcgill cat mai devreme...

Add A Comment

Add A Comment

Code in the picture:
Your Name(*):
Comment(*):