Celula sintetică
La Institutul J.Craig Venter din Maryland o echipă de cercetători încearcă de ani de zile să reproducă Mycoplasma pornind de la . . . nimic !
Categorie: Biologie
Un pas mai aproape de viaţa sintetică !
La Institutul J.Craig Venter din Maryland o echipă de cercetători încearcă de ani de zile să reproducă Mycoplasma pornind de la . . . nimic !
Aceştia au reuşit asamblarea unui întreg genom al unui organism viu, o bacterie. Mycoplasma genitalium, are cel mai mic genom dintre toate organismele vii, cu 485 de gene. Virusurile sunt mai mici, dar nu sunt considerate organisme vii pentru că nu sunt capabile de autoreproducere; bacteriile sunt capabile de autoreproducere.
Fondatorul institutului, Craig Venter consideră asamblarea genomului drept al doilea pas mare din totalul de trei ai întregului proces. Mycoplasma genitalium are o structură „relativ” simplă. Tot ADN–ul său este stocat pe un singur cromozom, aceştia fiind structurile care conţin materialul genetic, tot codul genetic al organismului respectiv se numeşte genom. Acizii ribonucleici sunt cei care fac posibilă utilizarea de către celulă a informaţiei stocate în gene.
Cercetătorii au folosit la început E.Coli şi celula de drojdie pentru a copia fragmente de ADN şi apoi pentru a le asambla într-un cromozom „artificial”. Au introdus apoi acest cromozom artificial într-o celulă vie să vadă dacă cromozomul lor artificial poate să activeze celula. Primul pas al procesului a fost replicarea în laborator a celor 4 baze azotate – adenina, gunanina, citozina şi timidina – „cărămizile” ADN –ului. Pentru Mycoplasma genitalium aceste baze se repetă în perechi de 580000 de ori.
Din cauza fragilităţii mari nu este posibilă asamblarea unui lanţ de ADN, drept urmare a fost adoptată metoda fragmentarii în codoni. O parte din aceste date au fost trimise unui laborator specializat în producerea de plasmide – fragmente circulare de ADN. În iunie 2007 echipa anunţă că s-a reuşit schimbarea Mycoplasmei capricolum în Mycoplasma mycoides prin înlocuirea genomului uneia cu al celeilalte.
Venter declară că doreşte să folosească genomul sintetic în acelaşi mod, cu alte cuvinte să păcălească un organism şi să-l facă să se comporte ca un altul. Mai este însă mult de lucru, întrucât există circa 100 de gene pe care nu le pot manipula fără a omorî celula, structura lor fiind necunoscută. Ne dăm deci seama că echipa lui Venter mai are mult de lucru pentru înţelegerea genelor absolut necesare supravieţuirii celulei.
Venter speră să poată folosi aceste date pentru obţinerea unor microorganisme care ar putea fi folosite pentru producerea de bio-combustibili, care să cureţe deşeurile toxice sau să neutralizeze excesul de dioxid de carbon din atmosferă.
Sursa originală: Reuters . Ştire preluată de www.stiinta.info.
Aceasta pagina a fost vizitata de 211 ori

















Comentarii
-
March 7, 2008, 12:34 am -
Adi
-
March 2, 2008, 4:01 pm -
Adi
-
February 3, 2008, 3:55 am -
gyges77
-
January 28, 2008, 6:28 pm -
Adi
-
January 28, 2008, 3:56 am -
geo
Adaugă un comentariuIata aici o prezentare de 30 de minute, video, a lui Craig Venter din februarie 2008, prezentata pe TED.com. Foarte interesanta discutie chiar de la cel ce a secventionat codul genetic. http://www.ted.com/talks/view/id/227
Da, s-a pornit de la materie nevie. Eu am oferit comentarii autorului, dar nu a mai apucat sa le implementeze. Alta data vom fi mai vigilenti cu articolele ce le vom publica.
Nu s-a pornit de la nimic. Este o stire umflata articifial de catre presa.
Cand spui ca cercetatorii au incercat sa reproduca bacteria pornind de la nimic, vrei sa spui ca pornind de la materie nevie, nu de la nimic, nu?
"Pentru Mycoplasma genitalium aceste baze se repetă în perechi de 580 de ori."
S-a strecurat o mica eroare in text, este vorba de 580 de mii de perechi.
Adaugă un comentariu