Fizica particulelor, bugete pe 2008
Suntem la început de an 2008, cu buget nou. Statele Unite şi Marea Britanie au bugete micşorate drastic pentru fizica particulelor, în timp de Japonia şi China au bugete întărite. Articolul acesta prezintă ce programe ştiinţifice sunt afectate, care sunt finanţate în continuare, care sunt oportunităţile de viitor, care ţară este mai atragătoare.
Categorie: Fizica
Statele Unite şi Marea Britanie
În Statele Unite, progamul de cercetare în fizica energiilor înalte (fizica particulelor şi astrofizică) este finanţat în anul fiscal 2008 cu 90 de milioane de dolari mai puţin ca în anul precedent. O scădare drastică, cu repercursiuni grave pentru fizica particulelor din Statele Unite şi din lume.
SUA a tăiat toată finanţarea pe 2008 pentru cercetare de R&D pentru International Linear Collider (ILC). ILC este menit a fi cel mai mare accelerator de particule din lume, ce ar intra în funcţiune după ce acceleratorul curent cel mai mare din lume, Large Hadron Collider, şi-ar înceta activitatea, peste vreo 20 de ani. Dar cum proiectarea şi construcţia ia mulţi ani, cercetarea fusese începuta deja de câţiva ani. Proiectul cu totul ar trebui să coste cam 7 miliarde de dolari americani. Prin urmare, cele mai mari laboratoare din SUA, Fermilab si SLAC, nu mai au program de cerctare pentru ILC anul acesta. Vestea a venit la câteva zile după ce Marea Britanie s-a retras complet din proiectul ILC. Pe de altă parte, Japonia şi China şi-au mărit bugetul alocat cercetării pentru ILC. Poate pentru că aceste ţări speră să construiască în Asia acest viitor accelerator şi polul mondial al fizicii particulelor să se mute în Asia. (aşa cum anul acesta devine Europa, unde intră în funcţiune acceleratorul LHC la CERN). Motivaţia britanicilor şi americanilor este că trebuie aşteptate rezultate de la LHC înainte de a şti ce trebuie studiat mai departe cu un accelerator încă şi mai performant.
De asemenea, SUA a tăiat finanţarea pe 2008 pentru ITER, care urma să devină cel mai mare reactor nuclear de fuziune, cu scopul de a arăta că se poate obţine energie electrică prin fuziune nucleară. Proiectul întreg ar trebui să coste 10 miliarde de euro. China a răspuns prin mărirea participării ei la proiect până la 10%.
Primul laborator de fizica particulelor din Statele Unite este Fermilab. Fermilab va trebui sa disponibilizeze cam 200 de angajaţi (adică cam 10% din ei) şi să reducă salariul la restul cam cu 10%. Cercetarea de R&D la ILC a fost suspendată, precum şi cea de la experimentul NOva, care urma să studieze cum neutrinii se transformă spontan în alte tipuri de neutrini, un mare mister actual în fizica particulelor. Dar programul de cercetare al celui mai mare accelerator actual de particule, Tevatronul, cu experimentele lui CDF si DZero, este menţinut în continuare. Tevatronul funcţionează brici, a obţinut multe rezultate de calitate şi se aşteaptă şi altele, poate chiar bosonul Higgs.
Al doilea laborator de fizica particulelor ca mărime din Statele Unite, Stanford Linear Acccelerator Center (SLAC), va trebui să concedieze şi el aproape 225 de persoane, adica 15% din angajaţii lor. SLAC este condus şi finanţat atât de universitatea Stanford, cât şi de Departamentul american de Energie. Cei disponibilizaţi vor fi anunţaţi la începutul lui februarie. Bugetul laboratorului a scăzut de 120 de milioane de dolari la 95 de milioane de dolari. Precum Fermilab, nici SLAC nu are cercetare pentru ILC anul acesta. De asemenea, maşina B de la SLAC (acceleratorul PEP-II şi detectorul Babar) işi vor înceta activitatea în martie, cu şapte luni mai devreme decât se aştepta. De remarcat ca fabrica aceasta B studia asimetrii între materie şi antimaterie, pentru a înţelege de ce deşi în Big Bang au fost produse cantităţi egale de materie şi antimaterie, Universul nostru este format doar din materie. Însă proiectul cel mai nou al SLAC, şi totodată cel mai important, Linac Coherent Light Source (LCLS), este finaţat complet. Acesta va fi un laser foarte intens, cu ajutorul cărora se vor putea efectua filme de interacţii moleculare pentru prima dată în istorie. Puteţi citi aici articolul tradus de fizicaparticulelor.ro despre LCLS.
Observăm aşadar în Statele Unite o tendinţă de a finanţa proiectele deja existente, dovedite viabile, şi de a nu risca cu proiecte noi, de viitor.
Japonia
Finaţarea fizicii particulelor în Japonia, pe de altă parte, este în formă foarte bună. În timp ce fabrica B americană, Babar de la SLAC, se închide, fabrica B japoneză, Belle de la KEK, continuă, ba chiar primeşte îmbunătăţiri. Japonia continuă finanţarea cercetării pentru ILC şi sunt candidaţi motivaţi pentru ca ILC să fie construit în Japonia de către comunitatea internaţională. De asemenea, tot la KEK, situat la o oră nord de Tokyo, experimentele de neutrino cunosc şi ele o creştere, o dată cu lansarea experimentului K2K, în care un fascicul de neutrino muonici sunt trimişi pe sub pământ către detectorul de neutrini SuperKamiokande situat la 250 de km depărtare, cu scopul de a studia cum se schimbă un tip de neutrino în altul. KEK are un plan bine pus la punct de dezvoltare pentru a îşi consolida rolul de lider în cercetare în fizica particulelor.
O rază de speranţă
În ciuda limitării bugetelor în SUA şi Marea Britanie pentru fizica particulelor anul acesta, trăim o perioadă entuziastă, când LHC va intra în funcţiune anul acesta şi de la care se aşteaptă multe descoperiri, precum bozonul Higgs, dimeniuni suplimentare, particule supersimetrice, pentru a numi numai câteva. Mai multe despre LHC puteţi citi aici în articolul tradus de fizicaparticulelor.ro.
Articol adaptat de Adrian Buzatu din NewScientist, PaloAltoOnline, PhysicsWorld şi Nature.
Aceasta pagina a fost vizitata de 24268 ori

















Comentarii
Adaugă un comentariuAdaugă un comentariu