12.02.2008

Natura-Omul: 0-1 (Trandafir albastru)

Natura-Omul: 0-1 (Trandafirul albastru)
După mai bine de 15 ani de muncă, două companii private de cercetare în biologia moleculară au reuşit să producă prin inginerie genetică primii trandafiri de un albastru pur. Pentru început, vor fi disponibili în comerţ începând cu 2009.


Categorie: Biologie
Autor: Adrian Buzatu



Există în natură trandafiri de diferite culori şi nuanţe, iar când îi oferim, fiecare culoare poartă o anumită semnificaţie. De exemplu, se spune că roşul reprezintă pasiunea, albul inocenţa, galbenul gelozia, iar albastrul armonia. Dar cum trandafirul albastrul nu există în natură în ciuda a secole de încercări de încrucişări între soiuri de trandafiri, acesta a devenit simbolul imposibilului şi al absolutului. De exemplu, în mitologia chinezească trandafirul albastru reprezintă speranţa în cazul unei iubiri imposibile. Iar în mitologia bulgară, cui descoperirea un tradafir albastru i se îndeplinea orice dorinţă.

Ei bine, dumneavoastră ce dorinţă v-aţi pune? Mai aveţi de aşteptat doar încă un an până când primii trandafiri cu adevărat albaştri vor fi disponibili în comerţ. Şi aceasta datorită perseverenţei a două companii din domeniul biotehnologiei care lucrează la acest proiect de aproape două decenii. În 2004 au obţinut trandafiri de diverse de nuanţe de albastru, iar acum au reuşit să obţină pentru prima dată trandafiri de un albastru veritabil.

Cine ar dori trandafiri albaştri?

Românii ar putea oferi pentru prima dată buchete de trandafiri în culorile naţionale (roşu, gaben şi albastru). La fel şi americanii sau francezii (roşu, alb şi albastru). Partidul Democrat-Liberal ar putea fi tentat să îşi schimbe simbolul din un trandafir roşu în unul albastru, ţinând cont că a trecut de la o doctrină de stânga (culoarea tradiţională a stângii este roşul) la o doctrină populară, de dreapta (culoarea tradiţională a dreptei este albastrul). Nu în ultimul rând, un trandafir albastru ar fi un cadou cu totul rar şi atipic, un elogiu adus atât persoanei dragi, cât şi geniului umanităţii care a creat ceva ce Natura (sau Dumnezeu) încă nu crease.

De ce trandafirul natural nu poate fi albastru?

În lumea vie, un pigment este o substanţă naturală de o anumită culoare, care este produsă de celulele organismului şi care colorează ţesuturile şi lichidele organice ale acestuia cu o culoarea specifică acelui pigment. De exemplu, culoarea pielii, ochilor şi parului oamenilor este dată de cantităţi mai mari sau mai mici din pigmentul numit melanină. În lumea plantelor, numai pigmentul delfinidină conferă culoarea albastră. Florile în care pigmentul acesta poate fi prezent în mod natural pot prezenta petale albastre, precum este cazul la panseluţe, petunii sau albăstrele. Dar trandafirul, garoafa, crizantemele şi gerberele nu pot conţine acest pigment în mod natural şi aşadar nu pot fi albastre. Cel mult, prin metode clasice de încrucişare între specii s-au obţinut trandafiri liliachii, precum tipul „Blue Moon” (lună albastră).

Ce nu poate Natura, a reuşit Omul

În 1840, Societăţile de Horticultură din Marea Britanie şi Belgia ofereau un premiu  de 500.000 de franci celui care care va produce pentru prima dată trandafiri cu adevărat albaştri, căutare denumită metaforic şi Sfântul Graal al horticulturii. Provocarea a fost rezolvată în anul 2004 de către compania japoneză Santory şi compania australiană Florigene, după 14 ani de eforturi. Săptămâna trecută compania japoneză a anunţat că trandafirii vor ajunge în comerţ pentru prima dată anul viitor. Este vorba pentru început de piaţa japoneză, iar pentru pieţele americană şi australiană se aşteaptă obţinerea de aprobări.

Gena ce produce culoarea albastră

Primul pas a avut loc în anul 1991 când cercetători de la cele două companii, lucrând împreună, au reuşit să identifice şi să izoleze gena responsabilă pentru producerea culorii albastre. O genă este un segment de ADN care este citit de maşinăria celulară pentru a produce, printr-o succesiune de reacţii chimice, o substanţă complexă, în cazul nostru delfinidina, pigmentul ce produce în plante culoarea albastră. Gena aceasta a fost copiată de la petunie, cu scopul de a fi inclusă în alte plante ce nu pot avea culoarea albastră în mod natural, precum trandafirii. Acest proces de copiere a unei gene din un organism în alt organism poartă numele de clonare.

De ar fi aşa de simplu ...

Timp de un deceniu, oamenii de ştiinţă au încercat în zadar să producă delfinidină în trandafir prin clonarea genei acesteia de la petunie la trandafir. Au descoperit apoi că în mod natural în trandafir exista o altă genă ce împiedică pur şi simplu producerea delfinidinei. Întotdeauna când nu ne place un efect, încercăm să eliminăm cauza. O tehnică des întâlnită în biologia moleculară în zilele noastre este aceea a „adormirii” unei gene, pentru ca aceasta să nu îşi facă efectul. Aşa au şi făcut. Cercetătorii au creat ei o genă nou-nouţă care avea drept scop „adormirea” genei problemă. O dată rezolvată aceasta, mai aveau nevoie de o altă genă care să producă o enzimă necesară de asemenea producerii delfinidinei. După încercări de la diverse plante, au descoperit că o genă clonată de la iris la trandafir efectua exact sarcina cerută.

Una peste alta, pentru a realiza trandafiri albaştri în mod artificial, oamenii de ştiinţă au avut nevoie de „ceva vechi” (gena responsabilă de producerea delfinidinei) şi de „ceva nou” (gena ce „adoarme” o altă genă ce inhibă producerea delfinidinei). Acest „ceva vechi” fusese deja creat de Natură, dar nu în trandafir. În schimb, acest „ceva nou” nu exista deloc în Natură!

Fascinanta biologie moleculară!

Iată aşadar că nu doar Natura (sau Dumnezeu) este un creator, ci şi omul! Fără această genă produsă de om, trandafirul albastru nu ar fi existat niciodată pe planeta noastră!

Dincolo de magia trandafirilor albaştri, rămâne magia realizării umane. Iată nivelul la care a ajuns biologia moleculară! Cercetătorii pot crea gene noi care să „adoarmă” gene ce există deja în organism. Cu timpul, tehnica aceasta va fi folosită la tot mai multe tipuri de gene, mai ales în medicina umană, iar unele boli vor putea fi astfel tratate! Este un timp fascinant de a studia biologia moleculară, biochimia şi genetica, domeniul de studiu trece prin o revoluţie continuă în ultimele două decenii!

Scurt istoric al producerii trandafirului albastru

În 1986 a fost fondată în Australia compania Florigene (floare şi genă), cu misiunea declarată de a produce primul trandafir cu adevărat albastru din lume. Tehnica folosita urma să fie cea a ingineriei genetice, în partneriat cu compania japoneză Santory, companie fondată în 1899 pentru a vinde alcool importat. Primul succes a avut loc în 1991 odată cu identificarea şi izolarea genei fără de care nu se poate produce culoarea albastră în petalele plantelor.

În 1994, cercetătorii de la Florigene reuşeau să introducă această genă în garoafe albe pentru a obţine garoafe în diferite nuanţe de albastru. Acestea se află deja în comerţ.

În decembrie 2003, compania Florigene a fost cumpărată de compania Santory, iar în iulie 2004, aceasta din urmă anunţa dezvoltarea pentru prima dată a unor trandafiri în nuanţe de albastru, cu posibilitatea de a obţine în scurt timp chiar o nuanţă pură de albastru. Pe 4 februarie 2008, Santory anunţă că trandafirul albastru va fi disponibil în comerţ începând cu 2009.

Articol creat pentru www.ştiinţă.info de Adrian Buzatu, doctorand în fizica particulelor elementare la Universitatea McGill din Montreal, Canada şi absolvent al Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova. Resursele folosite sunt următoarele: Wikipedia, Inventor Spot, Biology News, Florigene, Suntory şi Yahoo News.

Puteţi asculta şi înregistrarea audio a acestui articol pe YouTube.

 


[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • February 20, 2008, 12:52 pm - Adi

    Domnule Jan, va multumesc mult pentru comentariul dumneavoastra. Este foarte frumos si atinge si puncte foarte bune. Sunt de acord ca in Romania de azi legumele au gust mai bun decat in vestul Europei sau America de Nord. Iar cele din vest nu sunt modificate genetic, si tot nu sunt asa de bune ca in Romania la tara. De ce? Pentru ca folosesc ingrasaminte artificiale, nu au suficient spatiu, etc. In acelasi stil, poate ca se va face un compromis al calitatii pentru o crestere a cantitatii si la produsele modificate genetic. La urma urmei, alimentele sunt modificate genetic pentru a putea produce mai mult, sa a fi mai rezistente la daunatori, etc.

    Dar fiind democratie, vor fi pe piata produse nemodificate genetic, produse modificate genetic, produse fara ingrasaminte (bio), produse cu ingrasaminte chimice si vom alege in cunostinta de cauza, dar si in functie de pret si cat de disponibile sunt. Situatia este cu atat mai grea cu cat populatia Terrei (nu a Romaniei, din pacate) creste in mod alarmant si acele popoare subnutrite din Africa si sud-estul Asiei trebuie hranite. Produce insa taranul Roman de 3 ori mai mult sa doneze Africei?

    Sunt multe multe probleme, este o situatie complexa, iar intrebarile dumneavoastra sunt foate bune.

    Personal, eu cred ca daca un produs modificat genetic este identic in substante hranitoare, toxice, doar ca are o caracteristica ce il face mai rezistent, e bun. Intrebarea e daca este, conform ipotezei, identic in substante hranitoare. Ganditi-va ca ati taia un porc albastru, dar ce are exact acelasi gust si acelasi continut nutritiv, dar porcul albaastru ar creste in o luna cat porcul obisnuit in un an. Si ar fi exact sanatos si exact cu aceeasi constitutie, doar ca ar fi albastru caci e modificat genetic. Pe care l-ati alege? Dar saracul ce nu are deloc de a pune pe masa?

    Sfarsesc prin a va multumi pentru mailul dvs calduros si va mai asteptam pe la noi, cu comentarii, cu intrebari despre stiinta sau nu numai, la care noi vom incerca sa va raspundem. Cu mult bine, pe data viitoare! Adi


  • February 20, 2008, 12:01 pm - jan11


    Eu sant de undeva de la tara.Nu mi se pare relevant numele exact al localitatii in acest caz.Imi amintesc cu regret ce gust aveau rosiile in vremea copilariei mele;si capsunele si caiselesi strugurii si cam tot ce crestea pe la noi prin curte.E drept,ai mei nu seprea pricepeau la genetica,asa ca productia nu era foarte mare iar legumele si fructele nu atingeau perfectiunea estetica a celor de azi. Dar,Doamne,ce bune erau!Si acum,dupa atitia ani salivez numai gindindu-ma la fructele pe care.copil fiind,le mai sterpeleam de prin vecini sau din livada C.A.P.-ului cu alti copii de virsta mea.Erau adevarate festinuri care se terminau invariabil cu o paruiala de la parint,cu o pintecarae sau cu amindoua.Dar destul cu amintirile si cu nostalgia frumosilor ani ai copilariei.
    Domnule Buzatu!Vreau in primul rind sa va asigur de toata stima si respectul meu si sa va spun ca admir mult ceea ce faceti domnia voastra in general.In ceea ce priveste modificarea genetica a alimentelor,trebue sa va spun, cu regret ca nu sint de acord.Nu sint de acord cu modificarea genetica a florilor si,in general vorbind,nu sint de acord cu nici o modificare genetica.Punctul meu de vedere nu are nici o motivatie ereligioasa,desi eu sint crestin(dar nu habotnic)Nu intentionez sa pornesc o disputa religioasa pe aceaste tema,intrucat subiectul a mai fost tratat astfel,de oameni mai calificati decit mine in domeniu.Eu doresc sa aduc in discutie doar o observatie de bun simt:ceea ce este deja bine facut este bine sa fie lasat asa,pentru ca de multe ori FORTE BINE ESTE DUSMANUL BINELUI. Adica facem trandafiri albestri dar fara miros sau cu spini otravitori,cartofi cit dovlecii dar cu gust de papura,etc.Pe termen scurt modificarea genetica pare o afecere buna,dar pe termen lung cine ne poate garanta ca este benefica pentru omenire?Citi oameni s-au inbolnavit in ultimii 50 de ani de cancer ori de alte boli grave si citi se vor mai imbolnavi in viitor daca aceasta nebunie a modificarilor genetice va continua?
    Presupun ca daca ai vom intreba pe cei care profita de pe urma acestor cercetari ne vor spune ca nu s-a demonstrat nimic in acest sens.Ma opresc aici. Cu stima,jan.