05.06.2009

MECANISMUL COMUNITAR PENTRU PROTECțIE CIVILĂ

ProtecÈ›ia civilă È™i protecÈ›ia consulară sunt două activități care vizează direct cetățenii, fiecare dintre cele două tipuri de protecÈ›ii prezentând puncte comune È™i deosebiri.


Categorie: Mediu/Etica
Autor: Cosmin Dumitrescu



ProtecÈ›ia civilă È™i protecÈ›ia consulară sunt două activități care vizează direct cetățenii, fiecare dintre cele două tipuri de protecÈ›ii prezentând puncte comune È™i deosebiri care se caracterizează prin complementaritate.

Managementul integrat al dezastrelor prezintă o parte componentă importantă care reprezintă un instrument deosebit de util pentru consulii acreditaÈ›i într-o zonă de dezastru ai statelor ai căror cetățeni sunt afectaÈ›i de evenimente de pericol. O analiză a celui mai bun exemplu instituÈ›ional cu caracter suprastatal care există în domeniul protecÈ›iei civile la nivelul Uniunii Europene È™i felul în care acest instrument de lucru ajută la optimizarea activităților de asistență È™i protecÈ›ie consulară este edificatoare pentru importanÈ›a care ar trebui atribuită acestor aspcte la nivel naÈ›ional într-un prezent caracterizat de evenimente excepÈ›ionale atât în Europa, cât È™i în celelalte părÈ›i ale lumii.

ExperienÈ›ele recente din perioada dezastrului de la Mumbai au pus în evidență valoarea sprijinului pe care Mecanismul Comunitar de protecÈ›ie civilă al UE poate să îl ofere cooperării consulare când cetățenii Uniunii Europene sunt afectaÈ›i de urgenÈ›e majore în state terÈ›e.

În plus față de cazul Mumbai, urgenÈ›ele din Liban È™i Asia de Sud au arătat că o colaborare între autoritățile de protecÈ›ie civilă È™i cele consulare poate aduce beneficii reciproce câd urgenÈ›e din afara UE afectează grupuri mari de cetățeni europeni.

Există o interacÈ›iune importantă între cele două domenii. Având în vedere lipsa unui rol special al Comisiei Europene în protecÈ›ia consulară, aceasta poate contribui la cooperarea consulară în două feluri:

            DelegaÈ›iile Comunității Europene au mandatul de a furniza sprijin cooperării consulare între Statele Membre. Un astfel de sprijin constă în principal în suport logistic pus la dispoziÈ›ie în timpi foarte rapizi. Un exemplu este organizarea transportului local prin închirierea de autobuze care a avut loc în situaÈ›ia conflictului din Ghaza la începutul anului 2009.

            La cererea autorităților consulare ale Statelor Membre, Mecanismul comunitar pentru protecÈ›ie civilă poate sprijini asistenÈ›a consulară a cetățenilor comunitari în situaÈ›ii de urgență majore pe teritoriul unor state terÈ›e în privinÈ›a activităților de protecÈ›ie civilă. Acest rol a fost statuat prin Decizia Consiliului privitoare la organizarea Mecanismului din anul 2007 È™i întărit prin liniile directoare ale conceptului consular de „Lead State” nr. 16618/08 aprobate de Consiliu în 8 decembrie 2008.

            Există beneficii majore prin utilizarea Mecanismului ca sprijin pentru cooperarea consulară după cum urmează:

  • Oferă autorităților consulare acces la o reÈ›ea mare de resurse ale protecÈ›iei civile puse la dispoziÈ›ie de cele 30 de state participante la Mecanism;
  • Permite un schimb continuu de informaÈ›ii asupra aspectelor tehnice aferente evacuărilor È™i altor operaÈ›ii;
  • În zona de dezastru, experÈ›ii UE în protecÈ›ie civilă pot face legătura È™i schimburile de informaÈ›ii conform necesităților cu PreÈ™edinÈ›ia UE, statul leader È™i autoritățile consulare ale statelor participante la Mecanism care au solicitat asistenÈ›a acestuia;
  • Se pot coordona cu echipele competente la faÈ›a locului, în special cu echipele de asistență în materie de protecÈ›ie consulară È™i protecÈ›ie civilă ale statelor participante;
  • ExperÈ›ii de protecÈ›ie civilă ai Centrului de Monitorizare È™i Informare pot facilita coordonarea echipelor de asistență care urmează să acÈ›ioneze în zona de dezastru.

Începând din anul 2007, Mecanismul poate, în anumite împrejurări, să co-finanÈ›eze transportul echipelor de asistență, inclusiv prin avioanele MEDEVAC (evacuare medicală). În plus, Statele Membre pot să-È™i înregistreze modulele MEVAC (medical aerial evacuation of disaster victims) în baza de date a CECIS pentru îmbunătățirea gradului de eficiență a reacÈ›iei de răspuns.

            În momentul în care Mecanismul de protecÈ›ie civilă este activat, DelegaÈ›iile Comunității Europene vor putea interveni pentru facilitarea activităților din teritoriu ale echipelor Mecanismului.

            Până în prezent, Mecanismul a fost activat pentru a sprijini asistenÈ›a consulară pe perioada situaÈ›iilor de urgență din Liban È™i Cipru în 2006, când a fost activat de statele afectate È™i, mai recent, în criza din Mumbai cand Mecanismul a fost activat de către PreÈ™edinÈ›ia UE. S-a considerat că, în condiÈ›iile în care spitalele din Mumbai erau extrem de ocupate cu acordarea asistenÈ›ei medicale pentru cetățenii indieni, sprijinul Mecanismului pentru evacuarea imediată a cetățenilor europeni răniÈ›i a fost considerat mai mult decât necesar.

            Având în vedere acest experienÈ›e pot fi făcute următoarele sugestii pentru optimizarea utilizării Mecanismului pentru sprijinirea cooperării consulare între Statele Membre:

            Este necesară identificarea cu precizie a tipului de asistență pe care Mecanismul îl poate mobiliza în sprijinul autorităților consulare pe durata urgenÈ›elor majore care afectează cetățenii UE. În funcÈ›ie de situaÈ›ie È™i de necesități, pot fi aduse contribuÈ›ii ale Mecanismului de protecÈ›ie civilă în următoarele tipuri de activități de asistență:

·         Evacuarea cetățenilor europeni din zonele afectate È™i repatrierea lor către Europa – activități care includ atât mijloacele de transport necesare, cât È™i expertiza necesară pentru proiectarea, organizarea È™i realizarea operaÈ›iunilor de evacuare la scară mare;

·         Evacuarea medicală a cetățenilor europeni răniÈ›i grav, inclusiv cu aeronave MEDEVAC;

·         Mobilizarea de adăposturi temporare de urgență, hrană, apă È™i dotări sanitare, experiză tehnică, în aÈ™teptarea evacuării sau evacuării cetățenilor europeni;

·         AsistenÈ›a medicală: în zonele unde un număr mare de cetățeni europeni a suferit răni È™i capacitățile locale de acordare de asistență medicală sunt suprasolicitate, asistenÈ›a de protecÈ›ie civilă poate cuprinde posturi medicale avansate sau spitale mobile pentru sprijinirea eforturilor autorităților locale È™i europene;

·         Identificarea victimelor dezastrului (DVI – disaster victim identification) – echipe de experÈ›ii medico-legali care sprijină eforturile în acest domeniu ale autorităților locale È™i europene.

Deși lista nu este exhaustivă, oferă o idee asupra tipurilor de servicii pentru care autoritățile consulare pot solocita activarea Mecanismului.

 

Ar putea fi foarte utilă o imagine completă a tipurilor de module ale protecÈ›iei civile ale UE care pot fi disponibile pentru furnizarea de asistență de tipul celei menÈ›ionate mai sus. În prezent, numai două state – Grecia È™i FranÈ›a – È™i-au înregistrat module de evacuare medicală (MEVAC) în Sistemul Comun de ComunicaÈ›ii de Urgență È™i InformaÈ›ii (CECIS). Nu există încă înregistrări în CECIS referitoare la module de adăposturi temporare.

Pentru optimizarea eficienÈ›ei reacÈ›iilor de răspuns ale Mecanismului comunitar de protecÈ›ie civilă, statele particiapnte sunt încurajate să-È™i revizuiască toate capacitățile È™i, atunci când este posibil, să înregistreze respectivele capacități care îndeplinesc condiÈ›iile tehnice pentru a fi modupe le protecÈ›ie civilă.

Este necesară dezvoltarea unui cadru tehnic È™i pentru alte tipuri de module. În plus față de modulele de evacuare medicală È™i adăpostire temporară, este necesară adăugarea altor module care pot ajuta autoritățile consulare. Este necesară înfiinÈ›area de module pentru identificarea victimelor.

 

Cunoașterea procedurilor pentru activarea sprijinului Mecanismului comunitar de protecție civilă pentru cooperarea consulară

 

DeÈ™i Mecanismul a jucat un rol important în sprijinirea cooperării consulare în perioada ultimelor două situaÈ›ii de urgență din trecutul recent, se pare că nu există o imagine clară asupra informaÈ›ilor referitoare la modul în care un asemenea sprijin poate fi asigurat prin intermediul Mecanismului È™i care sunt procedurile care trebuie urmate atât la nivel de sedii centrale, cât È™i la nivel local.

Este necesar ca statele participante la Mecanism să se asigure că sunt puse la dispoziÈ›ia autorităților consulare informaÈ›iile referitoare la posibilitățile de sprijin din partea Mecanismului È™i la procedurile de activare a Mecanismului. În prezent au loc la nivelul Consiliului european discuÈ›ii asupra propunerilor de text pentru concluzii referitoare la ridicarea gradului de conÈ™tientizare a protecÈ›iei civile la nivelul populaÈ›iei È™i pentru stabilirea unor acÈ›iuni care vor fi întrprinse pentru aceasta de către Comisia Europeană È™i de către statele participante la Mecanism.

În afară de creÈ™terea gradului de conÈ™tientizare, este nevoie È™i de stabilirea unor proceduri practice la nivel naÈ›ional pentru asigurarea unei bune coordonări între autoritățile de protecÈ›ie civilă È™i cele consulare[1]. Atunci când este necesar, statele participante sunt încurajate să stabilească proceduri interne pentru propriile autorități consulare pentru solicitarea activării Mecanismului comunitar pentru protecÈ›ie civilă prin intermediul punctelor de contact pentru protecÈ›ie civilă.

Directiva citată care reglementează activitatea Mecanismului stipulează faptul că acesta poate fi activat pentru a sprijini activitățile de asistență consulară a cetățenilor UE, dacă acest lucru este solicitat de autoritățile consulare ale Statelor Membre. Oricare Stat Membru poate face o solicitare pentru sprijinirea cetățenilor săi prin intermediul Mecanismului.

Pentru orice operaÈ›ie mai mare de sprijinire a cetățenilor UE din partea Statelor Membre, PreÈ™edinÈ›ia UE sau Statul Leader pot solicita sprijinul Mecanismului comunitar de protecÈ›ie civilă. În toate cazurile Comisia Europeană informează statele participante în privinÈ›a intervenÈ›iei Mecanismului.

În situaÈ›ia catastrofei de la Mumbai a fost demonstrat faptul că operaÈ›iunile de evacuare medicală necesită o foarte bună comunicare È™i strânsă coordonare între o întreagă pleiadă de participanÈ›i dintre care enumerăm:

  • PreÈ™edinÈ›ia UE sau Statul Leader;
  • Statul participant care pune la dispoziÈ›ie avionul MEDEVAC;
  • Autoritățile locale ale statului afectat de dezastru;
  • Personalul diplomatic È™i consular european;
  • Statele de origine ale celor evacuaÈ›i.

Pentru a facilita acest proces, Centrul de Monitorizare È™i Informare va urmări întotdeauna să aibă o echipă  la locul dezastrului cât mai repede după apariÈ›ia solicitării. Este necesară depunerea de eforturi subsecvente pentru clarificarea rolurilor È™i responsabilităților echipei de la faÈ›a locului È™i pentru dezvoltarea de proceduri mai precise cum ar fi:

  • ObÈ›inerea de autorizaÈ›ii din partea statului afectat;
  • Stabilirea pacienÈ›ilor prioritari;
  • Externarea pacienÈ›ilor din spitalele locale È™i alte aspecte corelative.

 

Așadar, este imperios necesară stabilirea de linii directoare și de proceduri standard de operare pentru efectuarea de operațiuni de evacuare medicală a cetățenilor comunitari prin intermediul Mecanismului comunitar de protecție civilă al uniunii Europene.

 

DiferenÈ›e conceptuale între protecÈ›ia civilă È™i protecÈ›ia consulară sunt redate în tabelul 1.

Tabelul 1

Protecția civilă se referă la managementul consecințelor imediate ale dezastrelor și urmărește salvarea de vieți sau ameliorarea mediului, materialelor și a altor daune.

Sarcinile tipice ale protecției civile cuprind:

·         salvarea victimelor dintre dărâmături după cutremur;

·         asigurarea de îngrijire medicală de urgență;

·         evacuarea medicală din zona calamitată, etc.

Sarcinile principale ale autorităților consulare în situaÈ›ii de urgență cuprind:

·         înregistrarea victimelor cetățeni ai UE;

·         oferirea de resurse materiale minime pentru acoperirea cheltuielilor care nu pot fi evitate;

·         repatrierea cetățeniolor comunitari;

·         asistenÈ›a prin eliberearea de documente de identitate.

Asistența protecției civile este oferită tuturor victimelor unui dezastru, indiferent de cetățenia lor, fără să se concentreze pe cetățenii UE, fiind bazată numai pe evaluările necesităților cele mai presante din zona afectată.

ProtecÈ›ia consulară se concentrează în mod specific pe cetățenii UE È™i pe cei îndreptățiÈ›i conform normelor comunitare È™i a acordurilor încheiate de Statele Membre.

AsistenÈ›a în protecÈ›ia civilă prin intermediul Mecanismului comunitar de protecÈ›ie civilă poate fi activată doar pe baza solicitării din partea statului terÈ› afectat sau a unei organizaÈ›ii internaÈ›ionale în situaÈ›iile în care consecinÈ›ele unui dezastru depășesc capacitatea de răspuns a statului afectat. PrezenÈ›a cetățenilor comunitari în zona de dezastru nu este un element hotărâtor pentru a se stabili dacă sistemul va fi activat sau nu.

AÈ™adar, Mecanismul de protecÈ›ie civilă nu va fi activat pentru urgenÈ›e care pot fi gestionate bine de autoritățile locale ale statului terÈ› afectat, chiar dacă sunt implicaÈ›i câÈ›iva cetățeni UE.

ProtecÈ›ia consulară acÈ›ionează exact invers, fiind prerogativa Statelor membre ai căror cetÈ›eni se găsesc în dificultate într-o È›ară în afara uniunii Europene. Un cetățean comunitar trebuie să se bazeze pe protecÈ›ia È™i asistenÈ›a statului său de origine sau, în absenÈ›a unei protecÈ›ii naÈ›ionale pe teritoriul unui stat extracomunitar, pe protecÈ›ia unui alt Stat Membru UE.

 

            În conformitate cu articolul 20 din Tratatul Uniunii Europene, reprezentanÈ›ele Statelor Membre È™i DelegaÈ›iile Comisiei Europene colaborează pentru implementarea articolului menÈ›ionat care stipulează că orice cetățean al Uniunii Europene nereprezentat pe teritoriul unui stat extracomunitar are dreptul să primească asistență din partea altei ambasade a unui stat din UE în aceleaÈ™i condiÈ›ii în care aceasta acordă asistență propriilor săi cetățeni. Acesta este mandatul DelegaÈ›iilor Comisiei Europene pentru acordarea sprijinului cooerării consulare a Statelor Membre într-o zonă de criză sau dezastru.

În cadrul exercitării competenÈ›elor sale de sprijin a cooperării consulare, Statul Leader al Mecanismului comunitar pentru protecÈ›ie civilă poate apela la celelalte State Membre pentru a fi puse la dispoziÈ›ie resursele umane È™i logistice în perioade de criză. Statul Leader poate să solicite sprijin în acest sens următoarelor organisme:

·         Mecanismul comunitar pentru protecÈ›ie civilă al Uniunii Europene;

·         Structurilor de management al crizelor ale Secretariatului General al Consiliului;

·         DelegaÈ›ia locală a Comisiei Europene pentru sprijin logistic.

 

Pentru a exemplifica importanÈ›a existenÈ›ei Mecanismului comunitar pentru protecÈ›ie civilă pot fi luate exemplele rolului jucat de acesta în situaÈ›iile de urgență È™i dezastru din Liban-Cipru È™i Mumbai.

 

Rolul Mecanismului comunitar pentru protecÈ›ie civilă în situaÈ›ia de urgență din Liban-Cipru – 2006

 

În perioada crizei din Liban, câÈ›iva experÈ›i ai Centrului de monitorizare È™i Informare (MIC) au sprijinit apărarea civilă cipriotă în optimizarea condiÈ›iilor pentru operaÈ›iunile de evacuare, după primirea unei solicitări în data de 21 iulie 2006. autoritățile cipriote au solicitat MIC să cerceteze posibilitatea de a mobiliza mai multe nave È™i avioane de la partenerii europeni participanÈ›i la Mecanismul UE pentru protecÈ›ie civilăși să utilizeze aeronavele È™i vapoarele care aduc ajutoare umanitare pentru repatrierea cetățenilor respectivelor state UE la întoarecerea în Statele membre trimițătoare.

Cipru a solicitat Centrului de Monitorizare È™i Informare să trimită experÈ›i din cadrul acestuia care să asiste autoritățile competente ale Republicii Cipru, serviciile Comisiei Europene È™i ale Statelor Membre în managementul situaÈ›iei de dezastru apărute.

            Centrul de Monitorizare È™i Informare al Comisiei a stabilit imediat în Larnaka o echipă de experÈ›i din Italia, Estonia È™i Finlanda pentru a asista autoritățile locale în organizarea È™i coordonarea evacuării È™i asistenÈ›ei È™i pentru evaluarea necesității sprijinului viitor. AceÈ™ti experÈ›i au lcrat în strânsă colaborare cu echipele consulare ale Statelor member prezente în zona calamitată, cu reprezentanÈ›ele UE È™i cu organizaÈ›iile internaÈ›ionale pentru migraÈ›ie pentru repatrierea cetățenilor statelor extracomunitare.

 

Rolul Mecanismului în managementul dezastrului de la Mumbai

 

După evenumentele tragice din Mumbai eforturile de salvare ale UE au început îndata de 27 noiembre când preÈ™edinÈ›ia franceză a activat Mecanismul comunitar pentru protecÈ›ie civilă printr-o solicitare de resurse pentru evacuare medicală a cetățenilor Uniunii Europene ca sprijin a asistenÈ›ei consulare oferită acestora. În acelaÈ™i timp, FranÈ›a È™i Spania au pus la dispoziÈ›ie căte o aeronavă pentru a asigura prima evacuare a cetățenilor europeni care nu au au suferit răni.

În numai câteva ore de la primirea solicitării de resurse pentru evacuare medicală, Suedia a oferit o aeronavă pe care a operat-o începând din 28 noiembrie la cererea FranÈ›ei. Alte State membre au informat că pot să ofere o astfel de asistență dacă este necesar.

Aeronava suedeză a fost mobilizată împreună cu doi experÈ›i ai Centrului de Monitorizare È™i Informare pentru a asista coordonarea operaÈ›iilor. Oficialii DelegaÈ›iei Comisiei Europene în India au facilitat cooperarea între consulatele Statelor Membre în Mumbai pentru identificarea cetățenilor Uniunii Europene care aveau nevoie să beneficieze de evacuare medicală.

Eforturile de salvare ale Mecanismului au culminat în 30 noiembrie când un avion a decolat de la Mumbai cu trei cetățeni britanici È™i tri spanioli la bord împreună cu o echipă medicală pusă la dispoziÈ›ie de Suedia. Cinci dintre cetățeni erau răniÈ›i, doi grav È™i unul suferind în urma unei traume psihologice. Aeronava a aterizat la Londra, unde unul dintre cetățenii spanioli a beneficiat de îngrijiri medicale înainte de a se putea întoarce în Spania.

În urma înÈ›elegerilor din 2007 între Statele Membre, Comisia Europeană a putut participa la finanÈ›area costurilor de transport efectuat de către aeronava MEDEVAC suedeză.

Instrumentul numit Mecanismul comunitar pentru protecÈ›ie civilă reprezintă cel mai bun exemplu pentru felul în care managementul dezastrului a influneÈ›at relaÈ›iile internaÈ›ionale. Acesta arată cum un număr de 30 de state europene colaborează pentru instituirea È™i întreÈ›inerea unei instituÈ›ii È™i a unor politici comune de management la nivel internaÈ›ional al stărilor de dezastru care implică statele participante nu numai atunci când este afectat unul dintre ele, ci È™i când se acÈ›ionează în afara uinunii europene È™i a celorlalte state participante. Practic, managementul dezastrelor a participat la apropierea È™i mai mare între statele participante la mecanism, determinând manifestarea unei solidarități organizate după reguli scrise È™i aplicate coordonat de structuri distincte cu resurse distincte.


[1] Avem un bun exemplu situaÈ›ia cetățenilor români victime ale cutremurului de pământ din localitatea l’Aquila, Regiunea Abruzzo, Italia, când, deÈ™i autoritățile de protecÈ›ie civilă italiene au acÈ›ionat foarte eficient, coordonarea cu autoritățile consulare ale Statelor Membre a fost ineficientă datorită lipsei de proceduri practice È™i a lipsei unui plan contingental al misiunilor diplomatice (de exemplu, cetățenii români nu-si anunță prezenta într-o È›ară străină la misiunile diplomatice È™i oficiile consulare ale României din È›ara respectivă făcând extrem de dificilă o planificare contingentală).

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C: