Stiinta.info

Observ că mai nou se rezolvă problema dacă îmi reeditez mesajele vechi în care nu se vedea întregul...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

Mă bucur, Jizel-Jeg, că vrei să te implici şi tu puţin în această problemă, mai ales pentru că ai o...(în Despre precesia axei de rotaţie a Pamânt)

Si io am vazut filmu' dar n-am intzeles mare lucru. E drept ca nici nu ma prea pricep la tema ab...(în Despre precesia axei de rotatie a Pam�nt)

Da, am putut discuta cu Jizel aici, dar si la alte topicuri de pe forum. Intr-adevar, o sa mai vedem...(în Scoala acasa)

Nu inteleg la ce anume va referiti in comentariul dumneavoastra. Poate puteti da mai multe detalii d... (de dragos)

Bun articol, am promovat si la Stiinta Azi. ... (de Adi)

www.roitnews.blogspot.com/... (de qwerty)

eu cred asa ca, cand o sa se intample si acest lucru( descoperirea certa a vietii extraterestre) con... (de mircea)

@abbildung Ce-ar fi sa ne explici tu ce crede Wittgenstein despre toate chestiile astea.... (de Jizel-Jeg)

nu stiu daca se va intampla asta - am mai asistat la demontarea unor teorii biblice, geocentrismul- ... (de ana)

eu cred ca printre cele mai importante schimbari pe care o sa le aduca descoperirea vietii extratere... (de mircea)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

Peste 1,5 milioane de ani o mică stea va pătrunde în Sistemul nostru Solar (StiintaAzi.ro)

INTERNET ORIUNDE, ORICAND (stiinta.info)

Becurile economice LED: ultimul raget in iluminatul casnic (cosmosul.ro)

Saptamana cunoasterii creierului - Brain Awareness Week '10 (medicalstudent.ro)

Ultimele ÅŸtiri le puteti integra in cititoarele de ÅŸtiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Forţa luminii este minimală. De exemplu, radiaţia solară apasa pe suprafaţa Pământului cu forţa echivalentă cu o jumătate de miligram pe fiecare metru pătrat. Pentru obiecte macroscopice forţa este în mod normal mică, dar pentru obiectele microscopice, ea poate deveni relevantă.

Astăzi, de exemplu, fizicienii folosesc pe scară largă ceea ce pot fi numite "pensete optice" ("optical tweezers"). Aici, molecule individuale pot fi ţinute pe loc, sau mutate de la un loc la altul, prin intermediul unor laseri care concentrează lumina într-un punct.

La celălalt capăt, avem presiunea radiaţiei solare care acţionează asupra cometei, creeând o parte din celebra să coadă. Să nu ne lăsăm înşelaţi însă, şi acest proces este unul microscopic, căci lumina solară este în stare să exercite o presiune relevanţă numai pentru particulele foarte mici de praf de pe cometă.

Dacă însă vrem să folosim pe scară industrială forţa luminii, ar trebui să construim sisteme care să reacţioneze mecanic la această forţă. Iată că un astfel de succes este raportat de un grup de cercetători de la Universitatea Yale, condus de Hong Tang. Rezultatele au fost publicate in prestigioasa revistă Nature.

Acesta a reuşit să construiască un ghid de lumină special, un fel de canal care se îngustează pe o porţiune scurtă, atingând 10 micrometri în lungime şi o zecime de micrometru în lăţime. Să remarcăm că lăţimea acestuia este mai mică decât lungimea de undă a luminii vizibile, ceea ce face că acest canal să rezoneze mecanic într-o direcţie transversală celei a canalului, odată ce lumina trece prin el. Vibraţia este un rezultat al aşa-numitei forţe de gradient optică, care se manifestă transversal faţă de direcţia luminii.

Echipa de la Yale este prima din lume care să demostreze ca forţa luminii poate fi extrasă efectiv în circuite mecanice microscopice. La prima vedere, avantajele unei astfel de descoperiri sunt infime, căci este mult mai eficient de a absorbi energia luminoasă în diverse detectoare optice şi a folosi apoi semnalul electric pentru a genera vibraţie.

Cu toate acestea, o astfel de invenţie se va putea dovedi indinspensabilă în viitor, când poate vom construi computere bazate pe lumină şi nu pe electroni, ca cele prezente. Aceste computere ale viitorului ar putea integra mult mai uşor procesarea paralelă sau calculele cuantice. Aici, butoane mecanice microscopice ar putea fi implementate direct cu noua tehnologie a celor de la Yale.

[www.stiinta.info]   Sursa originală: NewScientist