13.11.2007

LHCb a instalat detectorul cu siliciu numit VELO

LHCb a instalat detectorul cu siliciu numit VELO
Foto: Detectorul cu siliciu VELO de la LHCb
Geneva, 12 noiembrie 2007. Unul din celel mai fragile subdetectoare pentru detectorul Large Hadron Collider beauty (LHCb) a fost instalat cu succes. LHCb este unul din cele patru experimente mari ce vor folosi acceleratorul de particule LHC la laboratorul CERN, unde coliziunile de particule vor începe în 2008. Pentru colaborarea LHCb, instalarea detectorului Vertex Locator (VELO) în cavitatea de sub pământ a fost o sarcină complexă.


Categorie: Fizica
Autor: Adrian Buzatu



Instalarea detectorului reprezintă finalul construcţiei detectorului VELO. "A fost o operaţiune foarte delicataŢ, a spus Pauula Collins, liderul proiectului VELO de la LHCb. "Acum VELO este la locul lui şi este gata pentru experimentele de fizică".

VELO este un detector care identifică precis urmele lăsate de particule în jurul punctului unde protoni se ciocnesc cu alţi protoni înlăuntrul detectorului LHCb. Esenţa detectorului VELO o reprezintă 84 de senzori de siliciu de formă de semicerc, fiecare conectat la sistemul său electronic de citire prin un sistem delicat de mai mult de 5.000 de fire de legătură.

Aceşti senzori sunt grupaţi în perechi pentru a forma un total de 42 de module, aranjate în două jumătăţi în jurul liniei pe unde circulă fasiculelel de particule un tubul cu vid al lui VELO. Cea care oferă un zid de protecţe între modulele de siliciu şi vidul fascilelelor de particue este o foaie de aluminiu de 0.3 mm grosime aflata la 1 mm de primele modulele de siliciu. Anumite dispozitive permit totodata detectorului VELO să se retragă de la distanţa obişnuită faţă de fascicul la o distanţă de 35 de mm. În timpul perioadei de test a acceleratorului LHC, aceasta flexibilitate va fi esenţială.

"Instalarea a fost foarte delicată, deoarece impingeam pur şi simplu detectorul VELO în detectorul cel mare LHCb, fără a vedea înăuntru", spune Eddy Jans, coordonatorul instalării VELO. "Cum aceste module sunt foarte fragile, am fi putut să le stricăm pe toate şi nu ne-am dat seama de aceasta din prima". Cu toate acestea, procedurile de verificare efectuate după instalarea modulelor de siliciu au indicat că nici un modul nu a fost afectat.

Proiectul VELO s-a derulat în ultimii 10 ani şi a implicat mai multe institue din cadrul colaborării LHCb, inclusiv Nikhef, EPFL Lausanne, Liverpool, Glasgow, CERN, Syracuse şi MPI Heidelberg.

CERN este Laboratorul European de Fizica Particulelor (European Organization for Nuclear Research). Este cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume. Are sediul central în Geneva. În prezent, statele membre ale CERN sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie. (n.t. România este în discuţii cu CERN pentru a deveni stat membru.) India, Israel, Japonia, Federaţia Rusă, Statele Unite, Turcia, Comisia Europeană şi UNESCO au statut de Observatori.

Pentru a citi mai mult (în engleză), va invităm să vizitaţi acest link pentru a citi întreaga declaraţie de presă anunţată de CERN pe 12 Noiembrie. Text tradus de Adrian Buzatu pentru Clubul Fizica Particulelor.

Sursa originală: CERN declaraţie de presă. Text tradus de Adrian Buzatu pentru Clubul Fizica Particulelor. Puteţi citi mai multe despre fizica particulelor pe portalul nostru, http://fizicaparticulelor.ro.

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • March 7, 2008, 8:20 pm - Adi

    Salut, abia acum vad comentariul tau. Da, toate tarile membre CERN platesc un procent fix din PIB pentru CERN. Avantajul este constanta in finantare. La fel se finteaza si Agentia Spatiala Europeana (ESA) la care Romania a devenit recent membra (recent fata de martie 2008). Nu pot sa spun exact cat ar plati Romania, dar estimez la un euro de persoana, aceasta pentru ca atat va plati Malta, care va deveni membra CERN curand (vezi un alt articol al meu pe aceasta tema). Asadar cam 20 milioane de euro pe an, nu e mult deloc pentru a fi conectat la lumea mare a cercetarii in fizica particulelor.


  • November 13, 2007, 1:14 pm - dan

    De ce Romania trebuie sa poarte discutii pentru a fi stat membru la CERN? Trebuie sa plateasca? Cat?