LHC – pregătit pentru începerea experimentelor
Problemele cauzate de incidentul produs în septembrie 2008 au fost remediate şi în scurt timp acceleratorul va fi pus în funcţiune.
Categorie: Fizica
Autor: Adrian Mititelu
Toate cele opt sectoare ale acceleratorului de particule, au fost aduse la temperatura de 1.9 K ( - 271 ° C sau - 476 F), utilizând liniile criogenice ce conţin heliu lichid, această temperatură fiind una mai scăzută şi decât cea existentă în spaţiul interstelar. Pentru a vă da seama de nivelul extrem de scăzut al temperaturii, vă amintesc că 0 K ( - 273.15 ° C), aşa-numitul zero absolut, este cea mai scăzută temperatură posibilă. Reparaţiile aduse, după ce în septembrie 2008 acceleratorul a fost oprit datorită unei scurgeri de heliu, ajung la suma de circa 40 mil $.
LHC-ul utilizează magneţi de tip dipol şi cuadrupol, aceştia trebuind fi aduşi la temperatura mai sus menţionată pentru a deveni supraconductori, pentru a canaliza curentul electric aproape fără nicio pierdere de putere şi cu rezistenţă zero.
În experimentele LHC, două fascicule de protoni vor fi accelerate în direcţii opuse, prin inelul cu o lungime de 27 km, la viteze ce se apropie de cea a luminii şi la o energie nominală de 3.5 TeV (teraelectronvolti), urmând să aibă loc coliziunea. Pentru a vă da seama de valoarea energiei, trebuie spus că fiecare fascicul de particule va avea o energie echivalentă cu cea a unui TGV aflat în viteză. Vorbim de o energie de câteva sute de ori mai mare ca a oricărui accelerator de particule precedent. În urma coliziunii, se prefigurează a rezulta mii de particule şi, vom vedea dacă printre acestea se va număra şi bozonul Higgs. Se aşteaptă ca rezultatele să aducă o lumină nouă asupra naturii Universului şi a începuturilor acestuia.
CERN (Centrul European pentru Cercetare Nucleară), va efectua înaintea începerii experimentelor, o serie de teste asupra componentelor, noul sistem de securitate conţinând sute de detectoare menite să depisteze eventualele nereguli, pentru ca experienţa neplăcută din anul trecut să nu se mai repete.
Ne aşteptăm ca la sfârşitul lunii noiembrie acţiunea propriu-zisă să fie demarată, începându-se prin coliziuni ale particulelor la o intensitate mai scăzută, iar dacă acestea se vor finaliza cu succes, va urma ca în decembrie sau ianuarie, nivelul energetic să fie majorat.
Aşa că, ne aşteptăm să urmeze o adevărată frenezie din partea mass-mediei in general şi a celei româneşti în special, dramatismul punerii in funcţiune, dramatismul demarării experimentelor şi al posibilităţii de apariţie a găurilor negre ce vor înghiţi Pământul, vor fi cu neputinţă de ocolit.






Comentarii
Adauga un comentariuAdauga un comentariu
"Collider Detector at Fermilab (CDF) este unul din cele doua detectoare de particule (alaturi de DZero) ale acceleratorului de particule Tevatron de la laboratorul american de fizica particulelor Fermilab, de langa Chicago, SUA. Acceleratorul produce si accelereaza pana la energii de 1 TeV (1 terra electron volt) protoni si antiprotoni. Protonii (materie) si antiprotonii (antimaterie) au mase egale, dar sarcini electrice opuse. Acestia au energia de repaus (energia masei) un pic sub 1 GeV. Prin urmare, acestia sunt accelerati la energii de aproape o mie de ori mai mari decat dacar ar fi in repaus, pana la viteze mai mari de 99.99% din viteza luminii. Un fascicul de protoni contine aproximativ 100 miliarde de protoni, iar unul de antiprotoni aproximativ 10 miliarde (este mai dificil sa se produca si sa se acumuleze antimateria, caci are tendinta de a se anihila cu materia).
Au loc aproximativ 2 milioane de coliziuni de fascicule pe secunda, iar la fiecare coliziune interactioaza in medie doar cate una-doua perechi de protoni si antiprotoni. Cum un proton este format din trei cuarci plus gluoni care tin cuarcii impreuna (iar un antiproton ndin trei anticuarci plus gluoni), de fapt la o ciocnire proton-antiproton are loc la nivel elementar o interactie intre un cuarc si un anticuarc, sau intre o pereche de gluoni. Aceasta interactiune elementare duce la crearea de noi particule subatomice care nu pot fi produse decat la aceste energii mari, iar aceste particule se dezintegreaza rapid, rezultand alte particule care apoi traverseaza diferitele subdetectoare care formeaza CDF, in fiecare lasand depuneri de energie. Prin acestea, cercetatorii pot reconstrui apoi traiectoriile acestor particule si deduce despre ce particula e vorba, ce impuls si ce energie are."
Multe dintre microparticule sunt "iluzii" asa-zis informationale (+/-) transmise prin reteaua universala (forta a cincea), avand si putere de interactionare a receptorilor. Daca "jerbele" au manifestari liniare, vor reda rezultate informationale; daca jerbele au linii curbe (ce se inchid, de tip "melc"), arata miscarea corpusculilor/componentelor din particulele urmarite, daca acestea sunt particule compuse; in cazul electronului, pozitronului (pozitronul adus in faza de manifestare a materiei, in mod artificial), daca apar linii curbe (linii ce sunt particule vizualizate, in timp, in miscare, reactionand fata de fortele/campurile dominante si manifestandu-si componenta de torsiune/spin), aceste linii curbe pot fi particule inactive pana atunci, din spatiul inconjurator, activate datorita energiilor mari degajate si aduse, de cele mai multe ori, din afara (fazei vibratorii a) planului material. Aceasta, daca nu cumva s-a mers pe o EROARE continua de interpretare a CONJUNCTURILOR ENERGETICE din timpul coliziunilor: nu se intalnesc, numai, o particula cu o alta particula sau antiparticula, ci, se intalnesc, un fascicul, cu un alt fascicul si trebuie considerat tot "mediul" inconjurator al procesului!!! Iar daca la proton-antiproton ar mai fi de acceptat chiar si "ciocnirea" [nu e o ciocnire clasica, ci o fortare de conjunctura realizata de "vecinatati", in cele din urma, actionand polaritatile "+/-" de manifestare ale particulelor in discutie; polaritatile "+/-" ale retelelor primare sunt cate 6, cu raport 1/2 sau 2/1, adica, +4/-2 sau -4/+2 si in rotatie permanenta de spin], la retelele primare ale electronului si pozitronului (pozitron devenit material in conditiile accelerarii), este mai greu de crezut ca vor degaja componente !!! Ar mai fi si varianta satelizarii reciproce a unor componente de particule. Deci, conjuncturile energetice (fondul energetic) in care se desfasoara procesele dau "legea" si regulile. O greseala asemanatoare au mai facut fizicienii clasici, cand au eliminat, prin interpretarea incorecta a experimentelor, existenta ETERULUI (FORTA A CINCEA)!!!
dorinta de cunoastere salasluieste alaturi de vointa de putere in caracterul si constiinta oamenilor. in definitiv acesta este insusi motivul "caderi". asadar oricate comentarii se vor face si oricat de mult s-ar stradui unii, omenirea tot va merge inainte cercetand, experimentand, progresand iar in final cunoscand. sta in firea lucrurilor, sta in natura omului.
nu se va forma nici o gaura nici macar neagra
nu asa sa format universul noi nu stim atomul si structura lui , ce este lumina si altele
este un experiment care mai degraga va putea descoperii ce se va putea intimplaq in viitor decat ce sa intimplat in trecut
oricum e un lucru bun ca se dau bani pentru stiinta si se va descoperii cava acolo dar nu ceea ce cauta ei
Haoleooo, ma lume buna,.... articolu asta nu e nasparliu deloc, adicatalea dom'autor scrie cat de cat ok, but... comentariile la articol sint jalnice. Cu gauri negre, cu Dumnezeu, cu tot felu de alte chestii pseudo-existentiale care nu-shi au rostu. Io cred ca p'astia cu Cernu lor ii intereseaza numa nishte grafice. Cam atat.
O fi ajuns omul la specializare,dar e la milioane de ani de perfectiune.Nimic nu-i perfect,nici macar DUMNEZEUL biblic.Exista o instanta mult superioara,care controleaza tot.Acolo ar putea fi perfectiunea.
Dar este limpede ca omul,se joaca cu focul.
A mai facut-o.
E bine sa pastram echilibrul naturii fara sa credem ca suntem mai presus de Dumnezeu.
Nu stiu cat timp avem sa indreptam ceea ce am dezechilibrat pana acum. Unde vom ajunge daca nu respactam natura.(nu sunt in afara problemei. De aceea subliniez pericolul care exista sa nu mai poti controla o exparienta pe care nu sti cum sa o mai stapanesti daca scapa de sub control). Pacat, atat de putin traim ...
Este bine sa nu uitam ca orice specie a disparut cand a ajuns la specializare (la perfectiune).
Omul,cu resursele lui de energie,nu poate crea o gaura neagra.
Mai exista si persoane care, intamplator sau nu, poseda acelasi nume.
Ce gauri negre?? Vad sus ca autorul acestui articol e adrian mititelu de la universitatea craiova. Inseamna ca s-a folosit de acceleratorul de particule de la Caracal pentru a isi accelera cei doi neuroni cu o viteza mai mare decat viteza lu' mimi.
"dramatismul demarării experimentelor şi al posibilităţii de apariţie a găurilor negre ce vor înghiţi Pământul, vor fi cu neputinţă de ocolit"
GENIAL