Stiinta.info

Domnule Andreescu, sunteţi cercetător ştiinţific în cadrul departamentului de arheologie al Muzeului Naţional de Istorie al României. Cât de îndepărtate sunt lumile cercetătorului şi vizitatorului? Care sunt subiectele de cercetare pe care le urmăriţi în activitatea dumneavoastră?

1 Radian Andreescu pe șantierul arheologic Cotatcu, Buzău

Poate părea paradoxal, dar lumea cercetătorului nu este prea depărtată de cea a vizitatorului, aşa cum poate am fi înclinaţi să credem. Acest fapt se datorează, cred, specificului cercetării arheologice din România, în sensul că, spre deosebire de modelul occidental, unde cercetarea se concentrează în cadrul universităţilor, la noi, în Romania, o mare parte din cercetarea arheologică se concentrează în cadrul muzeelor naţionale, dar și judeţene. Este o stare de fapt care își are originea în modul de organizare a cercetării în epoca comunistă și a realităţilor de după anul 1989. În aceste condiţii, cercetătorul care lucrează în muzeu este mai familiarizat cu lumea vizitatorului, una dintre cerinţele muncii sale fiind aceea de a valorifica rezultatele muncii lui din punct de vedere expozițional. Acest fapt l-am și făcut de mai multe ori, atât în cadrul Muzeului Naţional, cât și al muzeelor din provincie, organizând mai multe expoziţii în care au fost expuse rezultatele cercetărilor noastre.

Preocuparea mea principală o constituie epoca neolitică (epoca neolitică, cuprinsă între 9500 BC și 3500 BC, este ultima perioadă din epoca de piatră, fiind urmată de epoca bronzului, n.red. ?), cu un interes special asupra plasticii antropomorfe, care a constituit de altfel și subiectul tezei mele de doctorat.

În 2008, în revista „Nature” a apărut un articol al cărui coautor sunteţi. El se referă la primele dovezi de folosire a laptelui în Orientul apropiat şi Europa de Sud-Est şi la legătura acestora cu domesticirea animalelor. Pe vremea când eraţi student, v-aţi gândit că laptele poate fi un subiect de cercetare în arheologia neolitică?

Răspunsul la această întrebare e puţin mai complicat. De ce? Din simplul motiv că în facultate nu prea am auzit de neolitic. Cred că am făcut un curs de două ore în care am luat cunoștință de culturile neolitice și… cam atât. Mult mai târziu, aproape întâmplător, am ajuns pe un şantier arheologic din perioada neolitică si așa am ajuns să mă specializez pe această epocă. Evident că nu m-am gândit niciun moment, în studenţie, că laptele poate ajunge subiect de cercetare arheologică, cu atât mai mult cu cât nu auzisem atunci, la începutul anilor ‘80, de cercetări interdisciplinare.

Ne puteţi descrie pe scurt descoperirile făcute în acest articol?

Datorită unei analize de ultimă oră a reziduurilor organice de pe ceramica neolitică, a fost posibilă identificarea substanțelor, în acest caz a alimentelor, stocate în vase. Pe baza analizelor făcute pe fragmentele ceramice provenite din 23 de situri din Orientul Apropiat, Anatolia și Europa, au fost făcute câteva considerații importante referitoare la folosirea laptelui în alimentaţia comunităților umane. Cea mai importantă este aceea conform căreia utilizarea laptelui în alimentație este mult mai timpurie decât se credea, debutând practic odată cu începutul neoliticului. Există o teorie conform căreia laptele ar fi fost utilizat mai târziu, în mileniul V sau chiar IV, în cadrul unei “revoluții a produselor secundare”, care ar fi dus, printre altele, și la procesarea și consumarea laptelui. Articolul demonstrează faptul că laptele era folosit în alimentație încă din mileniul VII BC. De asemenea, sunt puse în evidență diverse zone cu anumite particularități în exploatarea acestui aliment.

2 Şantierul arheologic Măgura, Teleorman

Care a fost rolul dumneavoastră în aceste cercetări?

În anul 1998, Muzeul Naţional de Istorie a României, împreună cu Universitatea din Cardiff, au început un proiect de cercetare a neoliticului din sudul României,Southern Romania Archaeological Project. Eu am fost directorul de proiect din partea României, iar dr. Douglass Bailey directorul de proiect din partea Marii Britanii. Proiectul, cu un complex caracter interdisciplinar, a reunit mai mulţi specialişti din Europa și a beneficiat de fonduri semnificative, inclusiv de la Academia Britanică. Situl de la Măgura-Buduiasca de pe Valea Teleormanului este unul deosebit de interesant, prin prisma faptului că aici au fost descoperite vestigii aparţinând neoliticului timpuriu si mijlociu (cca 6000-5000 BC). Așezările aparţinând acestei perioade sunt foarte puţin cercetate și cunoscute. Descoperirile arheologice au scos la lumină mai multe complexe aparţinând acestei perioade, gropi, posibile bordeie, cu un bogat material arheologic, ceramică, unelte din silex, os, corn, plastică antropomorfă, resturi osteologice. Printre multiplele analize făcute asupra materialelor arheologice s-a numărat, ca o premieră pentru cercetarea arheologică din România, analiza reziduurilor organice făcute de prof. Evershed de la Universitatea din Bristol.

Urmele specifice acizilor-graşi caracteristici produselor lactate se păstrează doar în vasele care sunt încălzite. Există dovezi că aceasta era o metodă de conservare a produselor lactate? Cam ce produse lactate s-ar fi putut produce atunci?

Nu este vorba neapărat de o metodă de conservare a laptelui, ci mai degrabă de procesare a acestui aliment, de altfel foarte important în toate epocile. Analizele au arătat că lipidele din laptele neprelucrat se păstrează într-o mică măsură pe ceramică. În acest caz, frecvenţa ridicată a lipidelor ar indica faptul că laptele a fost procesat, fie pentru consum imediat, fie pentru a obţine produse derivate, cum ar fi brânza. Se rezolvă astfel problema intoleranței la lactoză invocată pentru o utilizare mai târzie a laptelui, precum și problema conservării și stocării pentru o perioadă mai lungă de timp a produselor derivate.

3 Locuinţa incendiată Sultana Malu-Roşu, Călăraşi

Siturile de la Măgura-Buduiasca şi Schela-Cladovei atestă folosirea laptelui într-o mai mică măsură decât în Anatolia. Există motive pentru aceasta diferenţă într-o zonă geografică relativ mică?

Cred că este vorba de o percepţie greşită a epocii datorată cercetărilor arheologice insuficiente. Nu putem spune cu certitudine că în situl de la Măgura-Buduiasca laptele era folosit într-o măsură mai mică măsură decât în Anatolia. De altfel, situl ocupă un loc intermediar în ceea ce privește rezultatul analizelor între cele din Anatolia cu o rată mare de utilizare a acestui aliment și cele din nordul Greciei cu una mult mai mică. Așa cum am spus, cercetările pentru acesta perioadă sunt extrem de reduse în România, iar analizele s-au făcut practic pe câteva fragmente ceramice. În aceste condiţii, pot apărea erori de interpretare datorită loturilor analizate. Această teorie se bazează pe teoretica predominare a ovicaprinelor în economia comunităţilor din sud-estul Europei. Ultimele cercetări de la Măgura arată faptul că în economia animală din acest sit predomină bovinele, ceea ce evident înseamnă o cantitate mai mare de lapte. Ar trebui loturi de piese ceramice mult mai mari, prelevate din diverse contexte arheologice, pentru a avea concluzii certe.

Citind articolul, am realizat că este un exemplu perfect de multidisciplinaritate. Cât de mare e importanţa analizelor fizice şi chimice în arheologie astăzi?

Pentru e evalua importanța analizelor fizice și chimice în cercetarea arheologică, și mă refer la cea a perioadei neolitice, ar trebui să explicăm puţin contextul acestei cercetări. Neoliticul este o perioadă puţin cunoscută, iar pentru sud-estul Europei ea acoperă o perioadă de timp foarte mare (cca. 6500-3500 BC). Vestigiile arheologice scoase la lumină de cercetările arheologice au avut de suferit nu doar datorită timpului, dar și datorită intervenţiilor epocilor ulterioare (cel mai mult au avut de suferit în ultima sută de ani datorită lucrărilor agricole). În aceste condiţii, reconstituirea acestei lumi fascinante este foarte dificilă, având în vedere toţi aceşti factori. De aceea, cercetările interdisciplinare sunt un aliat preţios în reconstituirea modului de viață al comunităţilor neolitice. Spre exemplu, în cazul de faţă, analiza resturilor organice a demonstrat faptul că laptele a fost folosit în alimentaţia comunităţilor omeneşti încă de la începuturile epocii neolitice.

Există o bază instrumentală şi de cunoştinte în România pentru efectuarea de cercetări similare? Dacă da/nu, ce ar trebui îmbunătăţit/este necesar?

Din punct de vedere al cercetărilor interdisciplinare, România este încă într-o perioadă să-i zicem de tranziţie. După 1989, sau mai degrabă în ultimii 10 ani, au apărut nuclee de specialişti la București la Muzeul Naţional, apoi la Alba-Iulia și, mai recent, la Iași. Există deci o preocupare reală pentru interdisciplinaritate în cercetarea arheologică românească. Există însă două mari probleme cu această cercetare interdisciplinară. În primul rând problema financiară. Spre exemplu, analizele fizice și chimice sunt costisitoare și necesită aparatură și substanţe speciale. Uneori, chiar dacă există aceste lucruri, intervine a două problem: lipsa specialiştilor. Un specialist în acest domeniu al interdisciplinarităţi se formează destul de greu, un stagiu în străinătate fiind obligatoriu. În aceste condiţii, cel puţin pentru epoca neolitică, soluţia a fost derularea unor proiecte de cercetare cu o puternică componentă interdisciplinară cu instituţii din Europa, așa cum a fost proiectul Southern Romania Archaeological Project.

Care este proiectul de viitor la care lucraţi sau visaţi să reuşiţi să îl puneţi în practică?

În prezent lucrez la un proiect pe care l-am gândit mai de mult, dar care a prins contur în ultimii ani. Este vorba de un program de cercetări arheologice în sudul României, intitulat Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos. S-a format un fel de consorţiu format din mai multe muzee din sudul României, care și-au unit eforturile umane și materiale în vederea cercetării epocii neolitice la Dunărea de Jos. Programul are o componentă interdisciplinară, inerentă de altfel prin prisma cerinţele cercetării de azi, iar rezultatele din ultimii ani sunt deosebit de promiţătoare pentru cunoașterea fascinantei civilizaţii neolitice.

Interviu realizat pentru Cercetarea Româneasca de Lucian Ancu.

Referință articol științific: R. P. Evershed et al. Earliest date for milk use in the East and Southeasthern Europe linked to cattle herding, Nature 455, 528-531 (2008)