17.02.2010

Interviu cu un olimpic invitat de ministrul Funeriu sa participe la semnarea acordului cu CERN


La invitația personală a ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Daniel Funeriu, la ceremonia de semnare a acordului a fost prezent și olimpicul ieșean Tudor Giurgică-Tiron.


Categorie: Fizica
Autor: Alexandru Mihai Atiţoaie



Joia trecută, 11 februarie, România a semnat cu laboratorul european de fizica particulelor, CERN, un acord prin care a devenit oficial țară candidată la statutul de membru cu drepturi depline al acestuia. La invitația personală a ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Daniel Funeriu, la ceremonia de semnare a acordului a fost prezent și olimpicul ieșean Tudor Giurgică-Tiron, ca un semn de preţuire faţă de rezultatele obţinute de elevii români la olimpiadele internaţionale pe discipline, așa cum reiese dintr-un comunicat de presă al ministerului. Tudor Giurgică-Tiron s-a născut pe 22 septembrie 1993, este elev în clasa a X-a la Colegiul Național Iași, a câștigat medalia de aur la Olimpiada Internaționala Pluridisciplinară Tuymaada Yakutia pe fizică în iulie 2009, medalia de aur și medalia de argint pentru experiment la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori în decembrie 2008, Premiul I la Olimpiada Naționala de Fizică și la Concursul Național Evrika în anii 2007, 2008, 2009 și 2010 și s-a clasat pe primul loc în lotul de fizică a României în anul 2010. Tudor a acceptat să acorde un interviu în exclusivitate pentru ATY's BLOG după întoarcerea sa de la Geneva, interviu pe care îl puteți citi mai jos.

Tudor și ministrul Daniel Funeriu la vizitarea experimentului ALICE la CERN

ATY: Bună Tudor! Ministrul Daniel Funeriu te-a invitat să participi alături de el la semnarea contractului prin care România devine candidat oficial la statutul de membru al CERN, fiind o premieră un astfel de gest. Te-a surprins această invitație? Ce-ai simtit când ai aflat că vei merge la Geneva?
TUDOR: A fost o surpriză uriaşă! Mi s-a comunicat la festivitatea de premiere a Olimpiadei de Fizică, iar plecarea urma să fie în câteva zile, deci surpriza a fost repede înlocuită de nerăbdare.

ATY: Povestește-ne mai multe despre cum s-a desfășurat această vizită și ce-ai făcut cât ai fost la Geneva.
TUDOR: Activitatea a avut loc într-o singură zi, pe 11 februarie. Vizita la CERN a durat o după-amiază întreagă (mult prea puţin!) şi a constat într-o prezentare a organizaţiei, vizitarea experimentului ALICE (unul dintre experimentele mari în desfăşurare) şi a sectorului de testare a magneţilor şi semnarea propriu-zisă a acordului. Ziua s-a terminat cu o întâlnire cu cercetătorii români de la CERN, organizată la Misiunea României la Geneva.

ATY: Ai petrecut, bănuiesc, destul de mult timp alături de domnul ministru. Ți-a transmis ceva în mod special sau ți-a promis că te va sprijini și pe viitor?
TUDOR: Deşi domnul ministru este o persoană deosebit de ocupată, este în temă cu performanţa în educaţie şi mesajul său pentru olimpicii români este unul de încurajare sinceră – de altfel, şi dumnealui a fost medaliat internaţional la chimie în anii de liceu. Nu mi-a promis niciun fel de sprijin particular; am fost însă plăcut surprins de atenţia deosebită pe care mi-a acordat-o înainte, în timpul şi chiar şi după vizita în Elveţia. În acest scurt timp cred că am fost privit ca reprezentantul noii generaţii de speranţe pentru ştiinţa românească.

ATY: Ai obținut medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori şi la Olimpiada din Yakutia, pe fizică. De ce fizica și nu alt obiect real precum matematica, chimia sau informatica?
TUDOR: Fizica este în sine un mod de a privi lumea, de a ajunge la legile de bază pornind de la, câteodată, uluitor de puţin. Este spiritul “De ce?” care de multe ori le oferă oamenilor de ştiinţă nopţi albe. Bineînţeles, matematica stă la temelia legilor fizice şi pot spune că abia odată cu fizica am început să simt şi matematica . Chimia sau biologia sunt domenii fascinante şi sunt de acord cu Feynman care afirma că, chiar dacă omul a împărţit ştiinţa pe arii, Naturii îi este complet indiferent. Toate se îndreaptă spre un scop comun.

ATY: Ce îți dorești să faci pe viitor? Dorești să continui studiile în România sau vei alege calea străinătății ca majoritatea tinerilor valoroși?
TUDOR: Este întrebarea care este adresată cel mai des elevilor cu rezultate; adevărul este că nu m-am decis încă. Ambele variante prezintă avantaje şi dezavantaje şi mai am încă (puţin) timp să mă hotărăsc.

ATY: Probabil ești născut om de știință. Cărui domeniu ți-ar plăcea să iți dedici cercetările? Ți-ar place să lucrezi la CERN?
TUDOR: Nu sunt încă decis în ce domeniu ştiinţific mă voi specializa – cred că viitorul aparţine ariilor interdisciplinare (biofizica, de exemplu), care azi câştigă din ce în ce mai mult teren. Pe de altă parte, CERN este un loc impresionant, un loc unde mereu se creează ceva nou; aş fi onorat să lucrez în echipa lor.

ATY: Cum te pregătești pentru olimpiade? Câte ore pe zi aloci studiului fizicii? Povestește-ne te rog, în mare, cam cum se desfășoară o zi obișnuită din viața ta.
TUDOR: Nu am un program fix de studiu şi, decât o pregătire intensă în perioada ce precede concursul, prefer munca relaxată, dar continuă. Ziua mea nu are mari diferenţe faţă de aceea a oricărui elev – dimineaţa şcoală, după-amiaza teme, eventual studiu suplimentar sau o ieşire în oraş, cu prietenii.

ATY: Ce alte pasiuni ai? Cum te distrezi?
TUDOR: Multă lume are prejudecata că o persoană nu se poate “distra” în timp ce lucrează, ceea ce este, sau ar trebui să fie, o eroare serioasă, deoarece cei mai productivi oameni sunt cei care trăiesc prin ceea ce întreprind. În afara fizicii am, de altfel, multe pasiuni, cum ar fi muzica (un hobby personal este chitara), literatura sau filmul.

ATY: Ai rezultate internaționale remarcabile fiind format în sistemul educațional românesc, care nu are o imagine foarte bună și este considerat de unii ca fiind în moarte clinică. Ce părere ai despre sistemul de învățământ? Face ceva statul pentru a sprijini olimpicii?
TUDOR: Din punctul de vedere al elevului Colegiului Naţional Iaşi, situaţia învăţământului nu se încadrează în schema negativă promovată de mass media. De altfel, România ocupă o poziţie de vârf în competiţiile internaţionale (de exemplu, la Internaţionala de Fizică din Mexic, în 2009, s-a clasat pe al treilea loc la nivel mondial). Statul sprijină olimpicii prin finanţarea concursurilor şi prin organizarea, în fiecare an, a stagiilor de pregătire centralizată şi prin acordarea de burse. La nivel local există centre de excelenţă gratuite, organizate în parteneriat cu universităţi; de asemenea, numeroase şcoli sunt incluse în parteneriate cu instituţii de învăţământ din străinătate.

ATY: Care crezi că este drumul către succes? Ai modele pe care le urmezi sau principii după care te ghidezi? Ai reușit singur sau îi mai atribui și altcuiva meritele reușitei tale?
TUDOR: Nimeni nu reuşeşte singur, fie că realizează sau nu; este vorba despre influenţa reciprocă inevitabilă pe care o persoană o exercită asupra alteia. În cazul meu, cred că influenţa principală îi revine domnului profesor de fizică Rotaru Jean, alături de care am onoarea să lucrez de 4 ani. Există numeroase persoane pe care le admir dar nu mi-am fixat un model la care să mă raportez; cred că e mai bine să mă detaşez şi să încerc să văd lucrurile într-un mod diferit.

Îi mulțumesc lui Tudor pentru timpul acordat și îi urez succes la concursurile viitoare!

Articolul este preluat de pe portalul atyalexandru.blogspot.com cu permisiunea autorului.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • May 10, 2010, 12:16 am - mitica

    Acceleratorul de ordinul 20 se va impune in fata celor actuale.Romania va surclasa marile puteri.Pregatiti-va.


  • February 19, 2010, 10:17 am - Paul Dolea

    In primul an dupa absolvire,orasele mari fiind "inchise" am predat fizica la clasele VI-X, undeva la tara.Cu toate ca faceam zilnic 120Km cu 2 autobuze, si dotarea laboratorului de fizica era sub asteptarile mele, sunt sigur ca am reusit sa-i fac pe elevii mei sa vina cu placere la orele de fizica. Am incercat de multe ori sa fac din ora de fizica, un spectacol in care sa nu fiu singurul actor. In studiul legilor de baza ale fizicii, un pahar de apa, un dop de pluta sau chiar o lingura de lemn pot fi materiale didactice extrem de valoroase. In alta ordine de idei, dar tot legat de invatamantul din tara noastra, exasperat fiind de unele articole si comentarii aiurea referitoare la salariile bugetarilor din Romania am facut si eu un comentariu, pe caare as vrea sa-l reproduc aici:
    Un profesor poate educa in cei vreo 40 de ani de predare sute de aviatori, medici, ingineri, oameni politici sau de ce nu, profesori. Daca un profesor este nepregatit sau chiar incompetent, vor rezulta aviatori care piloteaza aiurea, medici care omoara bolnavii in loc sa-i vindece, ingineri care fac proiecte sau construiesc gresit, politicieni fara gandire logica si discernamant, sau profesori care sa perpetueze dezastrul. Deci, dupa logica mea (si nu sunt nici profesor, nici macar bugetar),daca ar fi sa platesc salarii dupa importanta muncii si raspunderea asumata, as da cele mai mari salarii, profesorilor. In acest mod, o concurenta acerba ar selecta valorile si in cativa ani s-ar ajunge la o ierarhizare valorica a societatii aducatoare de progres in toate domeniile. Dezavantajul ar fi ca s-ar restrange puternic masa de manevra…


  • February 18, 2010, 9:34 pm - Jizel-Jeg

    Cand eram licean, aveam pe unu in clasa care era olimpic national (la mai multe discipline). Un baiat simplu, de la tzara, extrem de muncitor. Normal ca datorita performantzelor lui, devenise celebru in scoala. Intr-o zi, cu cateva zile inaintea unui revelion, tipu asta s-a dus direkt la una din cele mai misto fete din liceu (o zana dark) si i-a zis: Sint X. Vrei sa vii cu mine la revelion ? Zana l-a refuzat politicos.
    Eu in liceu am fost un tip mediocru. Nu eram "popular".
    La un moment dat m-am dus la cea mai misto fata din liceu (o zana white) si i-am zis: Vrei sa iesi cu mine ? Zana a acceptat politicos. Intalnirea a fost un esec, mi-a vorbit tot timpul despre dorinta ei de a deveni fotomodel. Nu m-am mai intalnit a doua oara cu ea.

    E o poveste adevarata.


  • February 18, 2010, 7:57 pm - ATY

    Interviul n-a avut intentia de a insinua nici macar pe departe ca invatamantul ar fi ok. Spre exemplu acea intrebare am simtit nevoia sa i-o adresez lui Tudor pentru ca in alte locuri aceasta stire cu invitatia unui olimpic la CERN a nascut o adevarata polemica asupra sistemului de invatamant.
    Meritul pentru performantele sale se datoreaza exclusiv lui si profesorului care il indruma. Cu toate acestea, Tudor invata la un liceu de elita din Iasi, in care chiar exista numai elevi buni sau foarte buni, in care se face cu adevarat carte, profesorii sunt foarte buni iar conditiile se numara printre cele mai bune dintre liceele din Romania (curatenie, mobilier nou, scaune confortabile, laboratoare cat de cat echipate, aer conditionat in clase, etc) toate conditiile pentru a face performanta. DAR ASTFEL DE UNITATI DE INVATAMANT LE NUMARAM PE DEGETE. Sistemul de invatamant romanesc este chiar sub-mediocru, asta este si parerea mea, daca Tudor se nastea la tara, spre exemplu, exista o foarte buna posibilitate ca el acum nici sa nu fie la liceu.


  • February 18, 2010, 2:42 pm - cristi

    orice atributie de "good" sau "bad" a invatamantului ne duce la radacina problemei, pentru ca ne necesita intrebarea: "in raport cu care standarde?" sau "ce vrem noi de la copii?" sincer, eu am ajuns la concluzia ca societatea (inclusiv cea vestica) ne vrea roboti... Dupa criteriul asta invatamantul din vest exceleaza (cel romanesc mai are de lucru si aici...). Acuma insa, asta e ce ne dorim pentru copii nostri? Daca am defini criteriul "vrem ca copii nostri sa capete liniste in viata si in suflete", sau "vrem ca copii nostri sa vada lumea cu ochi deschisi, sa isi traiasca viata ca pe ceva pretios, ca pe un diamant pe care l-au primit, sa nu execute niciodata un ordin nefiltrat prin sufletul lor, sa fie creativi si buni", ei bine, la criteriul asta iarasi toate sistemele de invatamant pica.... sa nu exageram deci cu raul din sistemul romanesc de invatamant (parerea mea) si sa vedem problema in ansamblul ei (nu noi, ci cei care raspund de invatamant). din pacate aici suntem toti cred de acord, acolo unde nu exista vointa politica (si viziune pe termen lung) nu se va face nimic (asta peste tot in societate, fie ea romaneasca sau vestica)... problema esentiala este vointa politica. ca si cu copii tai de acasa... daca iti sunt indiferenti nu te poti plange de ei...


  • February 18, 2010, 1:46 pm - alrisha

    Ca multe alte institutii romanesti,invatamantul straluceste prin .......mediocritate !!!!!!!!!
    Iar olimpicii,sunt exceptia care confirma regula.
    Cate odata am impresia,ca astia vor sa distruga
    poporul roman !!!!!


  • February 18, 2010, 11:17 am - Jizel-Jeg

    Pustiu' e foarte OK; din pacate, ideea care transpira din interviu, cum ca invatzamantul romanesc ar fi good pt ca exista olimpici e fundamental falsa.