Stiinta.info

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.

Intr-o conferinta de presa tinuta recent directorul ArianeSpace, Jean-Yves Le Gall a facut publice planurile companiei pe 2011. Ca si in anul trecut se anunta o agenda incarcata cu nu mai putin de 12 lansari programate (dublu practic fata de 2010).

Domnia sa a fost extrem de amabil și a dat curs invitației parsec.ro, astfel că puteți citi în cele ce urmează interviul, unul foarte interesant, care ne dezvăluie puțin din culisele colaborării echipei românești cu ESA, NASA și Agenția Spațială Rusă, despre ce înseamnă un experiment pe orbita Pământului și despre contribuțiile României în acest domeniu.

Consiliul ESA ce s-a desfasurat la Paris pe 16 si 17 martie si care a reunit reprezentantii tuturor tarilor membre ale agentiei spatiale europene a ajuns la o concluzie unanima privind interesul european in privinta operarii ISS pana cel putin la sfarsitul lui 2020. Pe langa decizia politica, mult mai concreta este convenirea unui buget intermediar de 550 milioane de euro care ar trebui sa acopere costurile europene in proiectul ISS pana in anul 2012 atunci cand va avea loc urmatorul consiliu al ministrilor de resort ai ESA. In acest fel agentia europeana va fi capabila sa isi achite obligatiile ce ii revin (contributie care se ridica la 8% din cheltuielile statiei) si sa ofere industriei europene posibilitatea de a isi continua proiectele spatiale.

Când a urcat la bordul navetei Soyuz 1, astronautul sovietic Vladimir Komarov ştia că va muri. De ce nu a refuzat? Pilotul de rezervă ar fi fost prietenul său, Iuri Gagarin. De ce Soyuz 1, cu peste 200 de probleme tehnice, nu a rămas la sol? Pentru că se împlineau 50 de ani de la Revoluţia Bolşevică, iar Brejnev dorea un eveniment măreţ.

In acest articol SpaceAlliance.ro vom vorbi despre un proiect interesant al SSTL (Surrey Satellite Technology Limited) care in colaborare cu University of Surrey construieste prima misiune de tip ‘smartphone’ ce va zbura in spatiu. Noul satelit denumit STRaND-1 adica ‘Surrey Training, Research and Nanosatellite Demonstrator’ se doreste un experiment ce va ingloba componente COTS (commercial off-the-shelf) si va testa posibilitatea de a folosi un smartphone in conditiile neprielnice din afara atmosferei Pamantului.

Vineri 11 martie 2011 la ora 23 :38 UTC Statele Unite au lansat de la complexul 37 al bazei din Cape Canaveral un nou satelit militar. Acesta cu indicativul NROL-27 este cea mai noua platforma a National Reconnaissance Office.

Site-ul ESA are de acum, la fel ca si in cazul celorlati membrii ai agentiei, o sectiune dedicata de stiri si articole in limba romana. Cititorii din Romania vor putea sa urmareasca de acum in propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospatiale la nivel european sau national.

Astrobiologul NASA Richard B. Hoover susţine că a găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1.

Vineri 4 februarie, programul stiintific al NASA a suferit o noua pierdere importanta atunci cand satelitul sau Glory nu a atins orbita dorita dupa lansare. NASA nu s-a ocupat direct de misiunea Glory ci a subcontractat-o companiei Orbital Sciences Corporation- atat partea de proiectare si constructie a satelitului cat si lansarea propriu zisa care a fost asigurata de subdivizia Orbital Launch System Group. Intregul program a costat agentia americana 424 de milioane de dolari din care lansarii i-au revenit 54 de milioane.

Primul prototip al noii generatii de sateliti Glonass- versiunea K, a fost trimis cu succes pe orbita in weekend confirmand determinarea autoritatilor de la Moscova pentru stabilirea unui sistem de navigatie prin satelit cu acoperire globala.

Un nou experiment, propus de o echipă din care face parte premiul Nobel pentru fizică Martin Lewis Pearl, va folosi interferenţa atomilor ultra-reci în laborator, pentru a găsi eventuale variaţii, de la un punct la altul, ale unei forme de energie „întunecată” a vidului.

În această perioadă, Stația Spațială internațională este vizibilă și de pe teritoriul țării noastre la ore acceptabile.

Undeva între Marte şi Jupiter, unde omul nu va pune piciorul prea curând, familia Bîrlan mai are un membru. Are un prenume ciudat, ce-i drept: 10.034. Rezultatul dintre un român şi pasiunea sa pentru astronomie, micuţul gigant îşi măsoară viaţa în miliarde de ani şi spaţiul de "joacă" în milioane de kilometri.

Am intrat din plin într-o perioadă de creştere a activităţii solare al carui maxim se estimează a fi în anul 2013. De aceea ne aşteptăm, în perioada imediat următoare, la perturbaţii dese şi intense cauzate de intensificarea activităţii solare. În cele ce urmează mă voi referi pe scurt la mecanismele prin care se produc aceste perturbaţii.

Pe 17 februarie 2011, dupa mai mult de un an de operare in spatiu, satelitul american Wise si-a incheiat oficial misiunea. La ora 20:00 GMT centrul de control a trimis o secventa de comenzi care au pus satelitul in stare de hibernare pana la viitoare ordine.