Stiinta.info

O carte pentru mai multe generaţii! Câteva dintre subiecte: Astronomie. Planete extrasolare. Electromagnetism. Lumina. Teoria relativităţii. Găuri negre. Materie întunecată. Mecanica cuantică. Principiul de incertitudine. Teleportare cuantică. Criptografie cuantică. Particule virtuale. Bozonul Higgs. Corzi relativiste. Universul cu 11 dimensiuni. Impasurile fizicii moderne. Şi acestea sunt doar câteva dintre cele 200 de subiecte ale cărţii! Clickează în dreapta pentru a afla mai multe detalii...

amplitudinea tensiunii? mie un pic neclara notiunea .... banuiesc ca, fiind vorba de MeV, e vorb...(în Asupra conceptului fizic de forta)

"Viteza luminii nu depinde de locul în care este măsurată "
Da, dar eu nu despre...(în Despre găurile negre)

Citat...(în Despre găurile negre)

Domnul Totedati!Intensitatea campurilor se atenueaza exponential cu distanta, deoarece sunt generate...(în Asupra conceptului fizic de forta)

@Liviu, de unde stii ca "Pt a exista viata pe o planeta, trebuie sa existe atatea echilibre, at... (de Cosmos)

Stimate domnule Cristi, am o mare apreciere asupra comentariilor dumneavoastra si am citit si celal... (de liviu)

@Cosmos: Da, sunt foarte multi "rosii" dar marea majoritate sunt de dimensiuni mici, iar... (de adi)

Iaics! Foarte multi cu ROSU!... (de Cosmos)

Spectaculoasa animatia!Dar ce se poate spune de raportul dimensiunilor pamant/asteroid?Sau distanta ... (de sile)

Spre deosebire de animale,omul are sentimentul religios,dorinta de a se apropia de Dumnezeu.Unii se ... (de sile)

"Oricum ar fi, noile rezultate scot din nou în evidenţă miracolul unor gânduri coerente în... (de v.g.)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

Cronica scepticului - episodul 102 conflictul dintre curentul postmodernist şi ştiinţa modernă. (StiintaAzi.ro)

Zoomenirea- de Desmond Morris (stiinta.info)

Sindromul Proteus – boala asimetriei (medicalstudent.ro)

Discovery fun (cosmosul.ro)

Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Referate

Referate Online

Echipa StiintaAzi.ro a tradus pentru dumneavastră, cu acord scris de la NobelPrize.org, autobiografia pe care însuşi George Emil Palade a realizat-o în 1974, cu ocazia decernării premiului Nobel pentru Medicină, pentru contribuţiile sale la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei. Este singurul om de ştiinţă de origine română care a luat premiul Nobel vreodată.

George Emil Palade (1912-2008)

George Emil Palade a fost singurul om de ştiinţă de origine română care a luat Premiul Nobel.  

“M-am  nascut in noiembrie 1912 in Iasi, vechea capitala a Moldovei, in estul  Romaniei. Educatia mea a inceput in acel oras, si a continuat prin luarea bacalaureatului  la Liceul “Al. Hasdeu” din Buzau. Tatal meu, Emil Palade, a fost professor de filozofie, iar mama mea, Constanta Cantemir Palade, a fost invatatoare. Mediul familial m-a ajutat sa capat, cu timpul, un mare respect pentru carti, scoala si educatie.

Tatal meu a sperat ca eu sa urmez, ca si el, filozofia in cadrul Universitatii, dar am preferat lucruri tangibile si mai specifice – si astfel, influentat de rudele de  varsta mea – in 1930 am intrat la Scoala de Medicina de la Universitatea din Bucuresti (Romania).

Inca din primii ani de studentie, am manifestat un interes crescut pentru stiintele biomedicale, ascultandu-l si vorbind cu Francisc Rainer si Andre Boivin, profesori de anatomie si biochimie. Ca urmare, am inceput sa lucrez ca asistent la Laboratorul de Anatomie, in timp ce eram student.

M-am pregatit timp de 6 ani in spital, mai mult in  medicina interna, dar mi-am facut teza de doctorat in anatomie microscopica, pe o tema destul de putin utilizata: nefronul unui cetaceu (Delphinus delphi). A fost o incercare sa inteleg structura sa, in contextul adaptarii unui mamifer la viata marina.

Am absolvit in 1940 si, dupa o scurta perioada in care  am lucrat ca asistent de Medicina interna, m-am intors la catedra de  Anatomie, intru-cat  discrepanta intre cunoastere posedata si cea astepta de la cei ce practicau medicina  m-a facut sa ma simt destul de incomod.

[www.stiinta.info]   Sursa originală: www.StiintaAzi.ro

Print