Stiinta.info

Persoanele care de obicei sunt binedispuse, entuziaste si multumite sunt mai putin predispuse sa dezvolte o boala de inima decat cele care tind sa fie nefericite. Aceasta este concluzia unui studiu major care a aparut joi 18 februarie in European Heart Journal, publicatie a Societatii Europene de Cardiologie (ESC). Autorii cercetarii sustin ca este prima lucrare care arata o legatura independenta intre emotiile pozitive si bolile coronariene.

Dr. Karina Davidson, liderul cercetarii, spune ca studiul sugereaza ca intru adevar este posibil ca bolile de inima sa fie impiedicate de sporirea emotiilor pozitive. Cu toate acestea ea sustine continuarea cercetarilor. Daca rezultatele se pastreaza rezultatul ar fi extrem de important atat pentru medici cat si pentru pacienti, sustine Dr. Davidson, profesor de medicina si psihiatrie si directoare al unui centru de la Universitatea Columbia, New York, SUA.

Timp de 10 ani de zile, echipa condusa de Dr. Davidson a urmarit medical peste 1700 de adulti sanatosi (862 de barbati si 877 de femei) care au participat in studiul 1995 Nova Scotia Health Survey. La inceput s-au realizat masuratori si calcule privind riscul aparitiei unei boli de inima, simptomele de depresie, de ostilitate, de anxietate si gradul de expresie al emotiilor pozitive.

Acest ultim aspect ia in considerare emotiile placute ca bucuria, fericirea, entuziasmul si multumirea. Afectul pozitiv este independent de cel negativ astfel ca o persoana care este in general fericita si multumita poate fi temporar suparata.

Dupa ce au s-a tinut cont de varsta, sex, factori de risc cardiovascular si de emotiile negative, cercetatorii au constatat ca pentru perioada de 10 ani de zile luata in calcul, cresterea afectului pozitiv a contribuit la reducerea riscului unei boli de inima cu 22% pentru fiecare stadiu, unde afectul pozitiv a fost masurat pe o scala in cinci trepte, de la "inexistent" la "extrem". De exemplu, participantii fara niciun afect pozitiv au prezentat un risc de atac de cord mai mare cu 22% decat cei care aveau un afect pozitiv mic iar acestia din urma aveau un risc mai mare cu 22 de procente fata de cei cu afect pozitiv moderat.

In ceea ce priveste mecanismele posibile care ar putea explica acest lucru sau de ce emotiile pozitive si fericirea au efecte pozitive asupra sanatatii, e greu de spus. Cercetarile ulterioare ne vor furniza explicatii stiintifice detaliate.

Ce ar trebui sa facem? Sa nu asteptam concediul pentru a ne distra, spune Dr. Davidson. Chiar daca serviciul pare sa ne tina "lipiti" de birou sau de volanul masinii. Sa ne rezervam timp pentru ceea ce ne face cu adevarat placere sa facem. Chiar daca e vorba de numai cateva minute, mai sustine medicul american.

Chestiunea nu e deloc simpla. Este foarte probabil ca factorii care contribuie la aceasta situatie sa fie mult mai numerosi. Apoi, nu se stie cu precizie daca e posibil ca afectul pozitiv sa poata fi modificat sau imbunatatit.

Oricum, la orizont se intrevad cel putin noi tratamente bazate pe cresterea afectului pozitiv si care se pot aplica pacientilor cu boli cardiovasculare care dezvolta depresie.

Lucrarea intitulata "Don't worry, be happy: positive affect and reduced 10-year incident coronary heart disease: The Canadian Nova Scotia Health Survey" (doi:10.1093/eurheartj/ehp603) a aparut in European Heart Journal, una din publicatiile Societatii Europene de Cardiologie (European Society of Cardiology, ESC). De retinut si editorialul "Depression and cardiovascular disease: have a happy day-just smile!"

Comentarii

Adauga un comentariu

Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C: