Stiinta.info

CitatNu banii ii int...(în Despre precesia axei de rotaţie a Pamânt)

Well, nu ma gandeam la engleza, ma gandeam la ceva realmente simplu, japoneza de exemplu. Intr-adeva...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

N-ar fi rea o „schimbare profundă”, înţeleg rostul ei (asemănarea cu engleza), dar într-un viitor ap...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

@Abel CavasiFelicitari pt calculator.
Discutia cu diacriticele e mai ampla. Cred ca eventualel...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

Serviciile de acest fel acopera aproape intreg globul.Doar zonele polare, ce nu pot fi "vazute&... (de Paul Dolea)

Aceasta si in republica Moldova se poate?... (de Ion)

Nu inteleg la ce anume va referiti in comentariul dumneavoastra. Poate puteti da mai multe detalii d... (de dragos)

Bun articol, am promovat si la Stiinta Azi. ... (de Adi)

www.roitnews.blogspot.com/... (de qwerty)

eu cred asa ca, cand o sa se intample si acest lucru( descoperirea certa a vietii extraterestre) con... (de mircea)

@abbildung Ce-ar fi sa ne explici tu ce crede Wittgenstein despre toate chestiile astea.... (de Jizel-Jeg)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

CRONICA ST: Despre săgeata timpului, sau de ce curge timpul doar înainte (StiintaAzi.ro)

500 milioane euro pentru informatizarea administratiei publice (cosmosul.ro)

INTERNET ORIUNDE, ORICAND (stiinta.info)

Saptamana cunoasterii creierului - Brain Awareness Week '10 (medicalstudent.ro)

Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Lumea ştiinţei se dovedeşte a fi la fel de dură ca şi viaţa obişnuită. Dincolo de cortina publică, se duce o luptă ascunsă pentru paterninatea ideilor, căci aceasta poate aduce cadoul cel mai râvnit al oricărui cercetător, premiul Nobel. Aordarea premiului Nobel lasa însă deoparte contribuţii esenţiale, cel puţin la fel de semnificative ca cele ale fericiţilor laureaţi.

Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa sunt doi dintre laureaţii premiului Nobel de fizică ai anului 2008. Ei au primit acest prestigios premiu pentru contribuţia lor la înţelegerea interacţiilor nucleare slabe dintre cuarci şi semnificaţia acestora în ruperea de simetrie a legilor fizicii. Astfel, cuarcii ce ce intervin în interacţiile nleare slabe nu sunt precis cuarcii ce apar în interacţiile nucleare tari, ci combinaţii liniare ale acestora. Aceste combinaţii liniare sunt descrise de aşa-numita matrice CKM, care poartă numele a trei fizicieni: Nicola Cabibbo, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa. Recunoaştem în ultimii doi laureaţii premiului Nobel, dar cine este primul fizican?

Nicola Cabibbo este un fizician italian, mult timp preşedintele Institului Naţional de Fizică Nucleară din Italia. El a fost însă primul dintre cei trei care a prezis aceste combinaţii liniare, deşi nu a fost în stare să construiască toate elementele matricii CKM, ci doar o parte din ele. Acest lucru poate fi remarcat de orice student care studiază interacţiile nucleare slabe între cuarci, căci el începe mai întâi studiul cu ceea ce se numeşte "unghiul Cabibbo", care defineşte precis amestecul de cuarci $d$ şi $s$ în interacţiile slabe.

Practic, Nicola Cabibbo este cel care a pus bazele descoperirii în urma cărora Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa au primit premiul Nobel şi de aceea mulţi fizicieni au fost revoltaţi de neincluderea acestui în lista laureaţilor premiului Nobel. Vocea fizicienilor italieni s-a făcut deja auzită prin Sergio Bertolucci, director de cercetare al organizaţiei euroepene CERN de la Geneva, care a declarat într-un interviu recent ca omiterea lui Nicola Cabibbo din lista Laureaţilor Nobel este "o decizie inexplicabilă".

Nicola Cabibbo, care este acum profesor la Universitatea din Roma, a refuzat să comenteze pe larg decizia, dar a apreciat faptul că contribuţia sa este cel puţin recunoscută de comunitatea ştiinţifică. Comitetul ce acordă premiul Nobel a răspuns însă deja la aceste comentarii, amintind că premiul Nobel se acorda la maximum trei persoane odată, ori în afară de cei doi fizicieni, el a mai fost acordat şi fizicianului Yoichiro Nambu. Cu alte cuvinte, nu mai era loc şi pentru Nicola Cabibbo, iar comitetul a considerat că munca celor doi fizicieni Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa a fost mai substanţială decât contribuţia pionierului Nicola Cabibbo.

Iată însă că un alt caz, mult mai dramatic, a ieşit recent la iveală în cazul premiului Nobel pentru Chimie pentru 2008. Astfel, premiul a fost acordat lui Osamu Shimomur, Martin Chalfie şi Roger Y. Tsien pentru descoperirea şi dezvoltatea proteinei verzi fosforescente GFP (green fluorescent protein). Proteina aceasta este dată de o genă specială, care face de exemplu că meduza Aequorea Victoria să strălucească în întuneric. Acest premiu a lăsat însă pe dinafară o altă contribuţie semnificativă, cea a lui Douglas Prasher, cel care a descoperit şi izolat gena din meduză.

Povestea carierei ştiinţifice a lui Douglas Prasher este pe cât de fascinantă, pe atât de dramatică. Dr. Prasher era un student post-doctoral în anul 1982, la Universitatea din Georgia, când a început lucrul cu meduza Aequorea. În 1988, Scietatea Americană de luptă împotriva Cancerului i-a acordat un fond de aproape 200.000 de dolari, pentru a-şi dezvolta cercetările. În felul acesta, el a fost în stare să izoleze gena responsabilă de fluorescenţa meduzei, în anul 1992.

La sfârşitul cercetării însă, banii alocaţi au fost terminaţi, aşa că Douglas Prasher (tata a trei copii) a trebuit să îşi caute urgent o altă slujbă. Pentru că nu vroia că rezultatele sale să se piardă, Prasher a împărţit generos toată cunoştinţă acumulată diverşilor cercetători care aveau potenţialul (în laboratoarele lor) să ducă mai departe nouă descoperire. Doi dintre aceştia sunt chiar laureaţii premiului Nobel pentru Chimie în 2008 şi anume Martin Chalfie and Roger Tsien. Aceştia au primit, fiecare, câte o eprubetă cu gena izolată de la Prasher. Dupa care, Prasher a acceptat o nouă pozitie in cadrul agentiei spatiale americane NASA.

Pentru Douglas Prasher însă, viaţa s-a schimbat şi mai dramatic în 2006, când acesta şi-a pierdut poziţia de la NASA, în urma unor concedieri colective. Având trei copii şi, trebuind să plătească şi renta unei case nou achizionate, Douglas Prasher a trebuit să se angajeze şofer de taxi, meserie pe care o mai practică şi astăzi, în oraşul Huntsville din Alabama. Aceasta, cu toate că el a fost cel care a izolat gena GFP şi care a prezis şi importanta utilizării ei în studiul cancerului.

Este povestea lui tipică pentru o Americă a "tuturor posibilităţilor" unde unii reuşesc, iar alţii pot pierde aproape totul? Sau este una care scoate în evidenţă o criză mai profundă a sistemului de cercetare american? La urma urmei, în urma rezultatelor semnificative, ne-am fi aşteptat că Douglas Prasher măcar să fi primit măcar o poziţie de cercetare în unul din laboratoarele americane.

În schimb, acum el nu se poate decât consola cu mulţumirile celor doi laureaţi ai premiului Nobel, care au recunoscut public că nu ar fi luat premiul Nobel fară constribuţia semnificativă a lui Prasher. Consolare care, poate, îi dă energie să se suie din nou la volanului taxiului, pentru a porni la drum şi a câştiga un ban pentru pâinea şi studiile celor trei copii ai săi...

[www.stiinta.info]   Sursa originală: Daily Mail