17.02.2010

DIN NOU, PROIECTUL MARISEL

Proiectul Marisel
Cu zeci de ani in urma discutam mereu cu colegii mei despre “fenomenele ciudate din Padurea Baciu”, OZN-uri,“efectul de piramida”, sau nemarginirea Universului. Acum, dupa mai bine de treizeci de ani, impreuna cu Tavi, incercam sa punem bazele unui centru de initiere in comunicatii spatiale, astronomie si radioastronomie in localitatea Marisel din judetul Cluj, la peste 1100m altitudine.


Categorie: Astronomie
Autor: Paul Dolea



Putem spune ca o societate se afla in progres daca un copil care se naste va deveni mai frumos, mai sanatos si mai educat decat parintii sai.

Multi dintre noi cauta sa transforme un ideal in realitate insa foarte putini reusesc. Cu zeci de ani in urma fiind la liceu, in pauze si dupa ore, discutam mereu despre “fenomenele ciudate din Padurea Baciu”(pe unde am umblat si noaptea facand sute de poze), OZN-uri, “efectul de piramida”, sau nemarginirea Universului. Eram atunci un grup de tineri care credeau ca vor gasi raspuns la toate intrebarile stiintei…si unii au devenit profesori universitari, doctori in stiinte, conducatori de facultati renumite in tara sau strainatate. Am studiat in liceu spectroscopie, defectoscopie nedistructiva, tehnica vidului,electronica industriala, tehnici de ecranare a surselor radioactive si multe altele. Faceam practica si laboratoare la Institutul de Tehnologii Izotopice si Moleculare din Cluj, indrumati de cei mai buni specialisti de acolo.

Se vorbeste acum ca programa scolara e incarcata. Cu ce e incarcata programa scolara si trebuie redusa? De ce nu se pot face niste “scurt-circuite” intre elevii pasionati de stiinta si centrele de cercetare (cate au mai ramas in tara) in asa fel incat sa pregatim asa cum trebuie generatia de maine? Acum de ce nu se poate? Vor spune unii ca net-ul rezolva tot. Gresit! O mana reala intinsa de cei mai in varsta catre cei tineri nu poate fi inlocuita de nici un sait, poate fi chiar si cel al lui NASA!

De ce am initiat Proiectul Marisel?

In primul rand, firma BITNET a participat de multi ani (si sper sa mai participe si in anii care vor veni) la licitatii pentru atribuirea unor proiecte de cercetare stiintifica. Cu toate ca suntem o mica firma privata si avem un numar restrans de specialisti, rezultatele lucrarilor noastre au fost bine apreciate in tara si strainatate, fiind invitati in mod frecvent sa participam cu lucrari sau alte prezentari la diverse manifestari stiintifice din domeniu. Printre altele, suntem in evidenta NATO-Research and Technology Organization (NATO-RTO) ca specialisti in domeniul comunicatiilor spatiale si supravegherea adanca a spatiului extraatmosferic. Pentru a putea face cercetare in acest domeniu, in adevaratul sens al cuvantului, este bine sa dispui de o baza proprie , ferita de poluare luminoasa si electromagnetica. Deasemenea ea trebuie sa fie capabila sa gazduiasca senzori sensibili si echipamente optice performante iar accesul sa se poata face in tot timpul anului si pe orice vreme.

In al doilea rand vreau sa realizam un centru de supraveghere si analiza a spectrului electromagnetic de ultra joasa frecventa, pentru a crea conditiile necesare cercatarilor aferente unei tezei de doctorat in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj (fostul Institut Politehnic Cluj-Napoca).

In al treilea rand, speram sa putem pune bazele unui observator astronomic performant, iar daca ne grabim, va fi cel mai “inalt” observator astronomic din Romania (1120m altitudine)

In al patrulea rand speram sa punem bazele unei “Scoli de vara” specializata pe astronomie, comunicatii spatiale si radioastronomie.

Acestea a fost motivele pentru care, impreuna cu Tavi, ce mi-a fost coleg de liceu, de facultate si acum, de servici, am pornit o lupta cu timpul si cu…banii. Tavi si-a pus firma si resursele ei financiare “la bataie” pentru a reusi sa dezvoltam acest proiect. Avem in Marisel doua terenuri alaturate a caror suprafata totala este de 4000mp. Avem si multe discutii cu sotiile noastre privind destinatia lor, din cauza “sarmelor” intinse si a parabolele ce nu receptioneaza programe Tv , dar “polueaza “ vizual peisajul idilic.

In ce stadiu ne aflam acum cu proiectul?

A mai trecut un an si suntem in plina iarna, o iarna adevarata ce ne face sa ne intrebam daca "incalzirea globala" se manifesta de fapt printr-o "generala racire locala".
Anul trecut a fost un an sarac, iar anul acesta pare la fel. Vom incerca totusi sa dezvoltam in continuare partea de senzori destinati spectrului radio. Lansarea rachetei Vega de catre ESA s-a amanat din nou, asa ca satelitul romanesc Goliat va mai ramane o perioada pe Pamant. Aceasta amanare imi va da timpul necesar ca sa dezvolt sistemul de senzori aferent undelor electromagnetice de foarte joasa frecventa. Cu toate ca terenul pare destul de mare (4000 mp), cand incepi sa-l acoperi cu antene de toate formele si marimile, trebuie sa te gandesti bine, luand in calcul si dezvoltarile ulterioare. Din cupola observatorului trebuie sa vezi cat mai mult din bolta cereasca. Parabolele si celelalte antene directive trebuie deasemenea sa aiba o cat mai buna vizibilitate iar cele de foarte joasa frecventa trebuie sa fie distantate unele de altele pentru a nu se perturba reciproc. Asa ca am facut o inventariere a echipamentelor, a constructiilor existente si a celor ce sper sa le putem executa si instala in acest an si am incercat sa le plasez pe plansa, respectand conditiile necesare unei exploatari corespunzatoare. Avem amplasate, fara a fi finalizata instalarea lor, urmatoarele:

  • Anexa gospodareasca formata dintr-o incapere de 14mp si o terasa neacoperita de 24mp.
  • Shelterul pe care este amplasata cupola telescopului, format din doua incaperi de cate 12mp fiecare : cea de sub cupola (camera rece) si cea care va adaposti echipamentele electronice aferente functionarii observatorului (camera calda).
  • Parabola Patriot de 3,8m cu montura azimut/elevatie controlata de microcontroler si destinata domeniului de frecvente 3,5GHz-13GHz.
  • Parabola mesh de 3m cu pozitionate automata H-H (horizon to horizon) destinata urmaririi si comunicarii in banda de 2,4GHz cu satelitii LEO



Urmeaza sa instalam urmatoarele echipamente:

  • Senzorul optic pe care-l vom folosi in cadrul Proiectului LEOSCOPE
  • Senzorul pentru monitorizarea componentelor Bx, By si Bz ale campurilor electromagnetice de ultra joasa frecventa
  • Senzorul destinat monitorizarii componentei verticale a campului electric al undelor de ultra joasa frecventa.
  • Senzorul de camp electric destinat monitorizarii fenomenului de rezonanta Schumann.
  • Parabola cu montura “Horizon-to-Horizon” si pozitionare automata, de 4m, destinata radioastronomiei in benzile de 1,4GHz-1,7GHz si 4,6GHz-5,1GHz. Vrem deasemenea sa construim o sala de conferinte ce poate adaposti 14-15 persoane.

 

 Pentru cei care doresc sa afle cum am amplasat pe plansa echipamentele existente si cele care urmeaza sa le instalam, dati click pe imaginea de mai sus . Planul topografic la scara de 1:500 l-am modificat si completat pentru a reda o imagine de ansamblu a bazei noastre de cercetare. Mazgaliturile colorate imi apartin.

Ce va urma?

S-a anuntat o noua amanare a lansarii rachetei europene Vega ce urmeaza, printre altele, sa plaseze pe o orbita circumterestra primul satelit artificial Romanesc, construit in cadrul proiectului Goliat. Daca aceasta lansare se va face peste un an, dupa cum am fost anuntati, la inceputul anului viitor vom intra la “proba practica”, deoarece pana acum am facut teste pe satelitii altor organizatii.

Mai tanarul meu coleg Vlad, a fost admis la Scoala Doctorala a Universitatii Tehnice Cluj cu o tema de cercetare legata de comunicatiile cu sateliti de joasa altitudine (LEO)

Urmez si eu aceeasi Scoala Doctorala, la “old boys”, cu o tema legata de transmiterea informatiei prin unde electromagnetice de ultra joasa frecventa, deci fac zilnic sarituri peste intreg spectrul undelor radio.

Avem in derulare mai multe contracte de cercetare, dar deconturile de cheltuieli se fac greoi si cu intarziere asa ca am redus si noi motoarele si ne-am concentrat fortele si resursele pe ceea ce am considerat mai important. Avem solicitari de colaborare cu institute si organizatii din strainatate, carora speram sa le dam curs. Dar cat de mult ne vom putea implica in aceste colabarari depinde in mare masura de veniturile pe care le vom putea obtine din activitatile noastre comerciale curente si de alte surse de finantare pe care speram sa le atragem in acest an si in anii care urmeaza in proiectele noastre de cercetare.

Paul Dolea

Cluj-Napoca, febr.2010

P.S. O prima varianta a acestui articol a fost publicata in Stiinta.info unde a generat un interesant dialog cu cititorii publicatiei. Puteti citi articolul si comentariile accesand acest link:

Articolul este preluat de pe portalul spacesignals.blogspot.com cu permisiunea autorului.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • March 21, 2010, 3:28 pm - Bianca Padurean

    Buna ziua! Sunt redactor la ziarul Adevarul si as dori sa stau de vorba cu dvs. Adresa mea este bianca.padurean@adevarul.ro. Va multumesc


  • February 24, 2010, 11:25 am - jora boerosu tiberiu

    va multumesc


  • February 24, 2010, 10:35 am - Paul Dolea

    Localitatea Marisel este situata pe un platou montan aflat intre bazinul Somesului Cald si bazinul Somesului Rece. Se poate ajunge de pe soseaua Cluj-Oradea, din localitatea Huedin aprox 40km sau din Gilau (autostrada A3) 30km. Din centrul orasului Cluj se merge pe traseul Cluj-Gilau-Marisel, 50km pe drum asfaltat. Exista si curse regulate de autobuz din una din autogarile din Cluj.


  • February 23, 2010, 9:07 am - jora boerosu tiberiu

    Dl Dolea,cum se poate ajunge la Marisel?


  • February 22, 2010, 2:56 pm - Paul Dolea

    @jora boerosu tiberiu
    Intr-un astfel de proiect trebuie luate in calcul mai multe aspecte in ceea ce priveste finantarea: In primul rand, bani pentru infrastructura: teren, drum de acces, racord de apa-canal, curent electric, internet, etc.
    Constructii care sa adaposteasca echipasmntele stiintifice si personalul "aflat la post". O sala de "conferinte", care poate fi si o constructie rustica, dar care sa permita organizarea unor prezentari pentru 15-20 persoane. Urmeaza apoi cheltuieli legate de aparatura stiintifica comuna, echipamentele de tehnica de calcul si senzorii dedicati unor proiecte de cercetare.Un alt capitol de cheltuieli este legat de proiectarea facilitatilor de cercetare "in situ", care de fapt de cele mai multe ori este specifica obiectivului, nu are caracter repetitiv si de aceea rata de "amortizarea" in proiecte similare este scazuta. O alta categorie, si care nu este deloc de neglijat, sunt cheltuielile curente de exploatare, dupa darea in functiune a pbiectivului: Utilitati, personal stiintific si auxiliar, consumabile, comunicatii radio, etc. Din toate aceste cheltiuieli, doar cateva echipamente stiintifice, senzori si tehnica de calcul au fost achizitionate in cadrul unor contracte de cercetare pe care firma noastra le-a avut in derulare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii. In rest, multa munca efectuata de noi, week-enduri, nopti nedormite si concedii la care am renuntat pentru a incerca sa ne atingem scopul.


  • February 22, 2010, 2:09 pm - Paul Dolea

    In data de 23.feb.2010 (marti) la Radio Romania Cultural, intre orele 17.00 si 17.45 ora Romaniei, va fi difuzata emisiunea "Stiinta la ea acasa".Emisiunea poate fi ascultata live si pe net. Aceasta editie va fi dedicata unei discutii despre stiinta si cercetare, avand ca leitmotiv constructia Observatorului Astronomic Marisel


  • February 22, 2010, 9:56 am - jora boerosu tiberiu

    Dl Dolea,Proiectul dvs este in totalitate privat, ma refer la finantare