05.02.2010

Din nou, despre PROIECTUL MARISEL

Cu toate ca terenul este destul de mare (al meu si al lui Tavi au impreuna 4000 mp), cand incepi sa-l acoperi cu antene de toate formele si marimile, trebuie sa te gandesti bine, luand in calcul chiar si dezvoltari ulterioare.


Categorie: Astronomie
Autor: Paul Dolea



string(157) "Smarty error: [in evaluated template line 22]: syntax error: unrecognized tag: parent.deselectBloggerImageGracefully(); (Smarty_Compiler.class.php, line 446)" string(118) "Smarty error: [in evaluated template line 22]: syntax error: unrecognized tag '' (Smarty_Compiler.class.php, line 590)" string(117) "Smarty error: [in evaluated template line 22]: syntax error: unrecognized tag: (Smarty_Compiler.class.php, line 446)" string(118) "Smarty error: [in evaluated template line 22]: syntax error: unrecognized tag '' (Smarty_Compiler.class.php, line 590)"

A mai trecut un an si suntem in plina iarna. Aceasta iarna adevarata ne face sa ne intrebam daca "incalzirea globala" se manifesta de fapt printr-o "generala racire locala".
Pentru mine a venit din nou... vacanta. Am trecut de prima sesiune din Scoala doctorala a Universitatii Tehnice Cluj si mi-am luat toate examenele. Acum pot sa continui Proiectul Marisel, intrerupt de pregatirea examenelor, referatelor si a lucrarilor de laborator.
La Marisel zapada nu e mare, are doar vreo 20 cm, dar in ianuarie a fost foarte frig. Sper ca nu a inghetat conducta de apa pe care am instalat-o atat de greu, sapand in pamantul stancos pana la un metru adancime. Asteptand sa vina vremuri mai calde si mai bune, am lut din nou plansele desenate pe hartie, pentru a stabili amplasamentele senzorilor pe care sper ca ii vom putea executa si instala in acest an. Anul trecut a fost un an sarac, iar anul acesta pare la fel. Vom incerca sa dezvoltam in continuare partea de senzori destinati spectrului radio. Lansarea rachetei Vega de catre ESA s-a amanat din nou, asa ca satelitul romanesc Goliat va mai ramane o perioada pe Pamant. Aceasta amanare imi va da timpul necesar ca sa dezvolt sistemul de senzori aferent undelor electromagnetice de foarte joasa frecventa. Cu toate ca terenul este destul de mare (al meu si al lui Tavi au impreuna 4000 mp), cand incepi sa-l acoperi cu antene de toate formele si marimile, trebuie sa te gandesti bine, luand in calcul chiar si dezvoltari ulterioare. Din cupola observatorului trebuie sa vezi cat mai mult din bolta cereasca. Parabolele si celelalte antene directive trebuie deasemenea sa aiba o cat mai buna vizibilitate iar cele de foarte joasa frecventa trebuie sa fie distantate unele de altele pentru a nu se perturba reciproc. Asa ca am facut o inventariere a echipamentelor, a constructiilor existente si a celor ce sper sa le putem executa si instala in acest an si am incercat sa le plasez pe plansa respectand conditiile necesare unei exploatari corespunzatoare.
Avem amplasate, fara a fi finalizata instalarea lor, urmatoarele:

  • Anexa gospodareasca formata dintr-o incapere de 14mp si o terasa neacoperita de 24mp.
  • Shelterul pe care este amplasata cupola telescopului, format din doua incaperi de cate 12mp fiecare : cea de sub cupola (camera rece) si cea care va adaposti echipamentele electronice aferente functionarii observatorului (camera calda).
  • Parabola Patriot de 3,8m cu montura azimut/elevatie controlata de microcontroler si destinata domeniului de frecvente 3,5GHz-13GHz.
  • Parabola mesh de 3m cu pozitionate automata H-H (horizon to horizon) destinata urmaririi si comunicarii in banda de 2,4GHz cu satelitii LEO

Urmeaza sa instalam urmatoarele echipamente:

  • Parabola cu montura horizon-to-horizon si pozitionare automata, de 4m, destinata radioastronomiei in benzile de 1400-1700MHz si 4600-5100MHz
  • Sistemul radiant cu pozitionare horizon to horizon pentru comunicarea cu satelitii LEO in benzile de 144MHz si 432MHz
  • Senzorul optic pe care-l vom folosi in cadrul Proiectului LEOSCOPE
  • Senzorul pentru monitorizarea componentelor Bx, By si Bz ale campurilor electromagnetice de ultra joasa frecventa
  • Senzorul destinat monitorizarii componentei verticale a campului electric al undelor de ultra joasa frecventa.
  • Senzorul de camp electric destinat monitorizarii fenomenului de rezonanta Schumann.
  • Vrem deasemenea sa construim o sala de conferinte ce poate adaposti 14-15 persoane.



Pentru cei care doresc sa afle cum am amplasat pe plansa echipamentele existemte si cele care urmeaza sa le instalam, dati click pe imaginea de mai sus . Planul topografic la scara de 1:500 a fost executat de firma Topovest din Cluj, al carui nume l-am pastrat pe plansa pentru a le face reclama . Desenele, notatiile si adaugirile mele fac ca aceasta plansa sa nu mai fie in adevaratul sens al cuvantului, un plan topografic. Mazgaliturile colorate imi apartin.

Articolul este preluat de pe portalul spacesignals.blogspot.com cu permisiunea autorului.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • April 24, 2010, 7:03 pm - Paul Dolea

    Pentru cei ce sunt interesati de detaliile tehnice ale statiei sol construita la Marisel, articolul publicat in numarul 2/2009 al revistei "Telecomunicatii" referitor la arhitectura si performantele tehnice ale statiei poate fi gasit si in format pdf in buletinul de informare al AGIR, la adresa: http://www.agir.ro/buletine/748.pdf


  • February 22, 2010, 3:00 pm - Paul Dolea

    In data de 23.feb.2010 (marti) la Radio Romania Cultural, intre orele 17.00 si 17.45 ora Romaniei, va fi difuzata emisiunea "Stiinta la ea acasa".Emisiunea poate fi ascultata live si pe net. Aceasta editie va fi dedicata unei discutii despre stiinta si cercetare, avand ca leitmotiv constructia Observatorului Astronomic Marisel


  • February 16, 2010, 9:18 am - Paul Dolea

    @s.a.
    In numarul 2/2009 al revistei "Telecomunicatii" tiparita de Editura AGIR puteti gasi in pag.64-71 un articol "tehnic" scris de colectivul din care fac parte: "Prototip de statie la sol in banda S pentru misiuni ale nanosatelitilor pe orbite terestre joase" in care apare o descriere a elementelor componente ale statiei sol si simulari de downlink buget.


  • February 11, 2010, 3:10 pm - s.a

    Multumesc pentru raspunsuri. Poate reusiti sa scrieti un articol tehnic pe aceste teme, pentru ca sunt convins, nu sunt singurul interesat de subiect.


  • February 11, 2010, 2:21 pm - Paul Dolea

    @ s.a.
    Multumesc si eu pentru interesul manifestat pentru proiectul Goliat si alte proiecte la care firma BITNET participa ca subcontractant sau partener.Voi incerca sa raspund punctual si succint la intrebarile adresate, neintrand in prea multe detalii tehnice care in mod sigur ar plictisi pe multi dintre cititorii acestei reviste si poate chiar si pe cititorii acestui articol. Deasemenea, eu nefiind proprietarul firmei BITNET, aceste raspunsuri le dau in nume personal. Daca doriti informatii suplimentare, nu ezitati sa-mi scrieti un e-mail pe adresa mea, afisata pe saitul firmei BITNET. Deci, revenind:
    1)Statia Magurele nu este construita de firma BITNET; 2)Statia de la Marisel a fost prevazuta initial ca back-up pentru down-link dar este capabila sa asigure si uplink-ul iar in situatie de forta majora poate fi configurata in asa fel incat sa opereze pe toate canalele de comunmicatii radio ale unui astfel de nanosatelit LEO.
    3)Cu toate ca locatia din Marisel sew afla la 1120m altitudine, spre deosebire de Valea Prahovei sau alte zone montane din tara care au acces rutier in tot timpul anului, echipamentele noastre sunt amplasate pe un platou montan unde vizibilitatea pe directia cea mai nefavoruizata este la 15 grade elevatie. Dar sub aceasta elevatie, satelitii LEO se afla foarte departe de statia de receptie si raportul semnal/zgomot devine ata de prost incat legaturile radio in 2.4GHz devin instabile. Deci nu ne-ar ajuta prea mult daca "orizontul" ar fi mai jos.
    4)Intre Bucuresti si Marisel, in linie dreapta sunt aprox. 350Km deci un satelit LEO cu o orbita circulara de 700Km se va vedea din Marisel la o elevatie de aprox. 62 grade cand "trece deasupra Bucurestiului".
    5)Daca ne referim la Goliat care este un nanosatelit LEO experimental cu posibilitati tehnice destul de restranse, volumul de date descarcate va depinde de foarte multi factori. In primul rand speram sa receptionam datele furnizate de senzorii amplasati la bord si la fiecare trecere favorabila, cateva imagini furnizate de camera web amplasata la bord.
    6)Antenele de la CHEIA sunt foarte directive si greoaie, ele au fost concepute pentru legaturi cu sateliti geostationari si este dificil poate chiar imposibil sa "prinzi" un satelit sprinten ce a fost pierdut din colimator.
    7)In proiectul PLURIBUS si acum vorbesc in nume propriu, pt. ca nu noi conducem proiectul si nu eu conduc firma BITNET, suntem capabili sa dezvoltam si sa adaptam facilitatea de la Marisel in asa fel incat sa poata fi utila si in cadrul acelui proiect.
    Si uite ca m-ati facut sa scriu un nou articol...


  • February 11, 2010, 10:44 am - s.a

    Multumesc pentru amabilitatea de a imi raspunde. Pentru curiozitatea mea personala va rog, daca imi permiteti, sa va adersez si urmatoarele intrebari:
    -statia de la Magurele nu este construita tot de Bitnet?
    -care din cele doua statii va fi folosita pentru uplink?
    -ce vizibilitate aveti la Marisel- dupa calculele dumneavoastra (simulari) de la ce elevatie veti putea face downlink/respectiv uplink pentru Goliat
    -in ce masura va schimba calculele initiale asupra amplasamentului celor doua statii modificarea inclinatiei orbitei lui Goliat
    -ce volum de date preconizati ca veti descarca zilnic
    -aveti stabilit un parteneriat cu cei de la Eumetsat-Cheia pentru folosirea antenei mari de acolo in cazul unor complicatii cu satelitul ?(ex: intrarea in spin necontrolat/imposibilitatea de lock a semnalului, modificarea traiectoriei datorita perturbatiilor orbitale si necesitatea cautarii lui, defectiuni la transponderul de bord, necesitatea folosirii unei antene mai puternice etc)
    -cum vedeti dumneavoastra la Bitnet colaborarea in proiectul PLURIBUS. Concret ce anume se vizeaza cu acest proiect si care este aportul dumneavoastra.


  • February 9, 2010, 2:43 pm - Paul Dolea

    @ s.a.
    Nu gresiti: fac parte din firma BITNET
    In proiectul GOLIAT, ROSA a condus proiectul, iar BITNET a fost subcontractor si a primit o mica parte din banii alocati proiectului. Pe atunci doar eu aveam cumparat teren la Marisel si am propus ca parabola pentru download in banda de 2.4 GHz sa fie montata la mine pe teren (1130m altitudine) pentru a avea un raport semnal/zgomot mult mai bun decat in oras. Asa ca in 2006 aveam instalata parabola Patriot de 4m,o mica baraca pentru unelte si o rulota in care am adapostit echipamentele de telecomunicatii. Dupa o vreme l-am convins si pe colegul meu sa cumpere un teren alaturi pentru a incerca sa dezvoltam un proiect mult mai amplu.


  • February 9, 2010, 10:07 am - s.a

    Din ce inteleg domnul Dolea face parte (va rog sa ma corectati daca gresesc) din firma Bitnet care este subcontractoare a agentiei spatiale romane ROSA pe cateva proiecte cu aplicatii spatiale:
    http://research.bitnet.info/last_projects_ro.htm
    Probabil cel mai cunoscut pentru public este Goliat (buget declarat de 1.500.000 de RON la nivelul anului 2005- http://www.cnmp.ro/ceex/comp1/oferta.php?id=1326) unde firma dansului trebuie sa construiasca la Marisel a doua statie de sol care o va completa pe cea de la Magurele.
    Deci probabil ca observatorul astronomic se incadreaza intr-un program mai larg al dansilor de a crea o baza acolo. Domnul Dolea cu siguranta ne poate da mai multe detalii.


  • February 9, 2010, 12:48 am - Jizel-Jeg

    Excelent!


  • February 8, 2010, 4:09 pm - Paul Dolea

    Este greu sa raspund in cateva cuvinte dar voi incerca acum sa sintetizez,urmand sa revin cu detalii:
    pe scurt, suntem motivati de trei componente:1}suntem angrenati in cateva proiecte de cercetare si aveam nevoie de un spatiu cat mai putin afectat de diversi poluanti pentru a ne amplasa senzorii; 2)speram sa putem demonstra ca se poate realiza si cu fonduri private un observator astronomic performant; 3)speram de asemenea ca, la un moment dat, macar o parte din investitie poate fi recuperata prin organizarea unor cursuri sau activitati similare.


  • February 7, 2010, 10:50 pm - Jizel-Jeg

    Nene autorule, mie unu nu-mi e clar de unde aveti bani pt investitziile astea. Observ ca sintetzi o firma particulara. Adica va intereseaza (si) profitul. Deci, cum e treaba?


  • February 6, 2010, 8:39 pm - Alin Budulan

    Felicitarile mele sincere si mult succes!