18.12.2007

Diferite zone din creier sunt responsabile pentru convingere, neîncredere sau incertitudine

Diferite zone din creier sunt responsabile pentru convingere, neincredere sau incertitudine
Foto: Zona din creier responsabilă pentru convingere. Sursa: Universitatea din California
Recent, un grup de la Universitatea din California (Los Angeles) a folosit metodele de imagistică cu rezonanţă magnetică functională (fMRI) pentru a identifica regiunile din creier care conduc la convingeri, sau pe cele care conduc la neîncredere. În afară de aplicaţiile medicale (ca de exemplu monitorizarea efectului placebo), rezultatele acestea au implicaţii mai profunde în înţelegerea fenomenelor cognitive.


Categorie: Medicina
Autor: Cristian Presură



Mintea umană este un comparator continuu de convingeri. Capacitatea de a crede sau a ne îndoi de diverse afirmaţii este o forţă puternică pentru luarea deciziilor, pentru controlul comportării sau a emoţiilor. Cu toate acestea, mecanismele neuronale ce sunt implicate în aceste procese complexe sunt departe de a fi cunoscute.

Imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională este bazată pe cresterea volumului fluxului de sange asociat activitatii neuronale. Este o tehnica relativ nouă, care ne spune practic care din regiunile din creier sunt active in decursul diverselor activităţi neuronale, aceasta cu o rezoluţie de numai câţiva milimetri cubi. Cu toate acestea, să nu uitam că intr-un singur astfel de milimetru cub încap cam 100000 de neuroni, aşa că rezultatele sunt mai mult indicative pentru o medie a multor neuroni.

Tehnica de rezonanţă magnetica functionala este folosită din plin pentru cercetarea a tot felul de operaţii cognitive. De exemplu, ea ar putea înlocui vechiul poligraf, căci se pare că poate vizualiza când un subiect spune adevărul sau minte. De aceea nu este de mirare că cercetătorii au incercat acum un alt subiect fundamental al proceslor noastre cognitive: capacitatea de a avea convingeri, sau de a ne îndoi de diverse afirmaţii.

In cadrul Centrului pentru Imagistica Creierului de la Universitatea din California (UCLA) au fost scanaţi 14 voluntari. In timp ce erau scanaţi, subiecţilor li s-au prezentat afirmaţii din domenii cât se poate de diferite, incluzând matematica, geografia, religie, etică, sau chiar întâmplări biografice ale propriilor vieţi. Subiecţii au fost rugaţi să aprecieze (in timpul scanării) aceste afirmaţii ca fiind adevărate, false, sau să spună că nu stiu. Oamenii de şiinţă au comparat apoi imaginile obţinute ale creierului in toate cele trei cazuri, căutând să afle care regiuni din creier sunt activate în timpul celor trei situaţii, daca într-adevăr acestea există...

Într-o primă fază cercetătorii au comparat situaţiile în care subiecţii au crezut afirmaţiile cu cele în care subiecţii s-au îndoit de afirmaţii. Ei au văzut diferenţe majore într-o zonă localizată în lobul frontal (cel care este cel mai bine dezvoltat la oameni) denumită cortex prefrontal ventromedial (VMPFC fiind prescurtarea din engleză, vezi figura de mai sus). "Faptul că zona VMPFC este implicată în procesele de convingere sugerează un link anatomic între aspectele cognitive ale credinţei şi emoţiile umane", mai adaugă ei. Mai interesant însă, tot ei au observat că, atunci când subiecţii au crezut afirmaţii pur matematice sau pur etice, aceeaşi zonă ale creierului VMPFC au fost activate. "Aceasta sugerează că diferenţele fiziologice dintre credinţă şi neîncredere pot fi independente de conţinutul lor efectiv sau de conţinutul emotional asociat".

Dacă atunci când credem activăm în special zona VMPFC a creieului, atunci când ne îndoim activăm o altă zonă a creierului (vezi figura de mai jos), ce este deja cunoscută ca fiind cea care raportează senzaţiile viscerale ( ca durerea sau dezgustul), şi este foarte implicată în aprecierile negative referitoare la gust sau miros. "Practic, afirmaţiile false ne dezgustă", mai adaugă cercetătorii.

În cel de-al treilea caz intermediar, în care subiecţii au avut îndoieli, o cu totul altă zonă a creierului a fost activată. Aceasta, denumită "anterior cingulate" (în engleză), apare des activă în studiile pe creier care implică detecţia de erori sau conflictele. În plus, în aceste cazuri de incertitudine, s-a înregistrat şi o scădere a activităţii neuronale într-o zonă care joacă un rol activităţile motorii, ce joacă rolul unui mediator în procesele cognitive dintre decizie şi indecizie.

"Ceea ce imi place la aceste rezultate, este că ele sugerează cum imaginea noastră despre lume care se formează în creier trebuie să treacă prin nişte zone de cotrol care sunt în general asociate emoţiilor sau senzaţiilor primare ca durere sau dezgust", mai adaugă unul dintre cercetători. "Deşi evaluarea afirmaţiilor etice sau matematice implică regiuni diferite ale creierului, acceptarea sau rejectarea acestor afirmaţii pare să se bazeze pe mecanisme mai primitive, care pot fi independente de conţinutul afirmaţiei. Cred că acest rezultat pune încă odată sub semnul întrebării opoziţia dintre gândirea emoţională şi cea lucidă", mai adaugă el.

Desigur, fatpul că cele două moduri de gândire sunt interconectate pare evident, odată ce studiem în ce mod votează alegătorii. Am putea spune mai degrabă că studiul acesta subliniază incă odată structura funcţională a creierului, în care diferite regiuni ale creierului sunt responsabile de tipuri diferite de procesare. În final, este interesant de observat cum rezultatele de mai sus pot fi folosite la construcţia unui aparat de detecţie de minciuni: subiectului i se pot arăta propriile afirmaţii, iar poliţistii se pot uita în creier să vadă care regiuni sunt activate, şi astfel să vadă dacă subiectul crede propriile afirmaţii!

Sursa originală Science Daily. Ştire adaptată de www.stiinta.info.

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C: