Cum moare o stea (video)
Telescopul spatial Hubble a făcut publice recent patru noi imagini ale unor nebuloase planetare, la o rezoluţie foarte buna. Fiecare nebuloasă planetară este rămăşiţa unei explozii stelare, şi durează in jur de 10000 de ani.
Categorie: Astronomie
Autor: Cristian Presură
Cele patru imagini repezintă nebuloase planetare diferite, aflate in diverse stadii de evoluţie. In primele doua imagini se poate vedea cum stelele împrăştie nori de gaz (straturile exterioare ale stelei), iar în următoarele imagini cum aceşti nori gazoşi au căpătat frumoase distribuţii de materie în interiorul lor. De remarcat că diversele culori folosite in imagini sunt "false", adică ele indică diversele elemente ce formează gazul, dar nu reprezintă nebuloasa aşa cum am vedea-o cu ochiul liber.
Sfârşitul Soarelui nostru, iată un subiect ce a încântat imaginaţia a zeci de generaţii. Eminescu spunea in "Scrisoarea I": "Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist şi roş/ Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoşi". Şi Eminescu avea parţial dreptate, căci nucleul Soarelui devine intr-adevar mai mic, "se închide", în cuvintele poetului. Dar ce ştim despre sfârşitul Soarelui?
Cert este că el nu va sfârşi în explozie, ca o supernovă, împrăştiind toată materia sa în spaţiu, pentru că nu are suficientă masă (şi deci energie) pentru a provoca această explozie. Mai degrabă, atunci când energia lui va fi pe sfârşite, nucleul lui se va contracta, iar straturile exterioare vor fi ejectate, sub forma unei spectaculoase nebuloase planetare, nebuloasă ce va "trăi" cam 10000 de ani.
Pe parcurs, razele ultraviolete ale Soarelui vor ilumina straturile exterioare tocmai ejectate, care vor trece dincolo de orbita Pământului. În această perioadă Soarele va forma o gigantă roşie. În final, nucleul se va încălzi, iar heliul va fuziona în oxigen şi carbon, iar apoi se va răci, iar Soarele va sfârşi ca o pitică albă.
Noile poze făcute publice de NASA prezintă patru nebuloase planetare, în stadii de evoluţie diferite. De remarcat că diversele culori folosite in imagini sunt "false", adică ele indică diversele elemente ce formează gazul, dar nu reprezintă nebuloasa aşa cum am vedea-o cu ochiul liber.
Primele două nebuloase planetare, He 2-47 (stânga sus), şi NGC 5315 (dreapta sus), sunt relativ tinere. He 2-47 este dominată de un nor relativ rece de azot. Forma ei sugerează ca steaua a ejectat straturi exterioare de trei ori, în trei direcţii diferite. Forma nebuloasei planetare NGC 5315 sugerează numai două direcţii de ejectare, iar compoziţia gazului este azot şi oxigen.
Celelalte două nebuloase planetare, NGC 5307 (stânga jos), şi IC 4593 (dreapta jos), sunt mai în vârstă. Interesantă este desigur forma spiralată a nebuloasei NGC 5307, care sugerează o mişcare de rotaţie a stelei. Cât despre IC 4593, aceasta prezintă nişte enigmatice bucaţi de materie ce par a fi ejectate de către nebuloasă. Originea lor este încă necunoscută.
Toate aceste patru nebuloase se găsesc în Calea Lactee, la o distanţă de aproximativ 7000 de ani lumină de noi. Pentru mai multă informaţie (sau dacă vreţi să vedeţi imagini mai frumoase), puteţi urmări inregistrarea video de mai jos, facută publică de NASA.
Sursa originală: NASA. Ştire prelucrată de www.stiinta.info.






Comentarii
Adauga un comentariuAdauga un comentariu
si eu as vrea sa-l descarc.....
Va referiti la filmul acesta de la NASA? Daca da, instalati Real Player (e gratuit, paremi-se) si veti putea descarca orice stream video pe care il vedeti (acesta, youtube, tvr, antena3, realitatea, etc).
E OK! DAR DORESC SA-L DESCARC...