Stiinta.info

O carte pentru mai multe generaţii! Câteva dintre subiecte: Astronomie. Planete extrasolare. Electromagnetism. Lumina. Teoria relativităţii. Găuri negre. Materie întunecată. Mecanica cuantică. Principiul de incertitudine. Teleportare cuantică. Criptografie cuantică. Particule virtuale. Bozonul Higgs. Corzi relativiste. Universul cu 11 dimensiuni. Impasurile fizicii moderne. Şi acestea sunt doar câteva dintre cele 200 de subiecte ale cărţii! Clickează în dreapta pentru a afla mai multe detalii...

e buna rau de tot ma nene :)))) trust me... :) just get higher , roll it smoke it :X... (de jah)

INIŢIATUL ROMÂN Domnul „DUMNEZEEU – Dumnezeeu // DUMNEZEEUL DUMNEZEEILOR, prin Revelaţiile... (de Iniţiatul Român)

este o carte interesanta!nu prea mi-a placut ca era lunga dar chiar am aflat multe informatii utile ... (de andreea)

MX096V , [url=http://ieasrxswldfo.com/]ieasrxswldfo[/url], [link=http://idfgynzlxvvi.com/]idfgynzlxv... (de nuyfamqgcy)

ADZze2 , [url=http://epjiyluiezgv.com/]epjiyluiezgv[/url], [link=http://ayydaeutcbwq.com/]ayydaeutcb... (de pxorvaral)

paKmI4 , [url=http://ymyplkpbndrp.com/]ymyplkpbndrp[/url], [link=http://xpjyyognsjvi.com/]xpjyyognsj... (de tdlwdslxh)

lw7iEP , [url=http://hkvqnlgqapsm.com/]hkvqnlgqapsm[/url], [link=http://irztgswmcueb.com/]irztgswmcu... (de khjjpgeh)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

Colecistectomia laparoscopica in tratamentul colelitiazei simptomatice (medicalstudent.ro)

O imagine similara dar nu copiata a incalcat legile copyright-ului (cosmosul.ro)

De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 5 (stiinta.info)

Ultimele ÅŸtiri le puteti integra in cititoarele de ÅŸtiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Referate

Referate Online

Colectionarul

Filme subtitrate

Caius Bogdanescu

Jocuri Gratis

Jocuri de gătit

Chiar dacă a trecut Crăciunul şi Anul Nou şi poate că nu mai avem nevoie de zăpadă, au rămas prin oraş diferite globuri, instalaţii, felicitări sub formă de fulgi de nea pentru că sărbătorile de iarnă sunt simbolizate de două lucruri, de roşul lui Moş Crăciun şi de zăpadă. În funcţie de designer, fulgii au diferite forme care mai de care mai complicate, de la patru până la nouă colţuri, sunt mai "încărcaţi" sau mai "goi" de modele dar niciodată asemănători. LiveScience ne atrage atenţia că singura posibilitate de existenţă în natură a fulgilor de zăpadă este doar în şase colţuri, toate celelalte reprezentări, cele mai comune sub formă octogonală, sunt greşite din punct de vedere ştiinţific chiar dacă sunt deosebite din punct de vedere artistic.

Acest detaliu poate fi explicat prin faptul că moleculele de apă în stare cristalină, solidă, legate prin legăturile de hidrogen, formează o reţea cristalină cu formă hexagonală, fiind forma de dispunere cu cea mai mică energie a apei la temperaturi mici. Această simetrie hexagonală de aranjare a moleculelor de apă la scară microscopică este respectată şi la scară macroscopică, de aici şi forma cu şase colţuri a fulgilor de nea. Condiţiile ambientale de temperatură şi umiditate diferite fac să difere şi aspectul fulgilor, rămânând asemănător doar acest pattern al simetriei cu şase colţuri.

Ca informaţie generală, forma hexagonală a cristalelor de gheaţă determină un fenomen extrem de important în natură şi anume anomalia dilatării termice a apei. Dacă în cazul substanţelor, în mod normal, odată cu scăderea temperaturii densitatea acestora creşte, adică acelaşi număr de molecule ocupă mai puţin spaţiu prin pierderea energiei, la apă acest lucru este valabil doar până la temperatura de 4 grade Celsius. Prin scăderea temperaturii sub această valoare, densitatea apei creşte datorită acestei dispuneri hexagonale în stare solidă a apei, structura hexagonală fiind o structură "afânată" care ocupa un volum mare, făcând ca spaţiul dispunerii aceloraşi molecule să fie mai mare. În natură anomalia aceasta a dilatării termice a apei este un factor determinant al eroziunii atunci când apa pătrunde în roci şi îngheaţă, explicând şi faptul ştiut de toţi că gheaţa are un volum mai mare decât apa.

Chiar dacă fulgii de zăpadă sunt frumos reprezentaţi indiferent de ce formă au, putem să ne gândim de acum înainte că dacă tot îi desenăm măcar să o facem corect din toate punctele de vedere.

Articolul este preluat de pe portalul atyalexandru.blogspot.com cu permisiunea autorului.