Conversatia om-computer
In luna Octombrie va avea loc in Italia in orasul Bellagio cel de al patrulea workshop international pe tema conversatia om-computer.
Categorie: Tehnologie
Autor: Vlad Niculescu
In cadrul programului Companions, finantat de Comisia Europeana prin cel de al saselea program cadru pentru cercetare si dezvoltare tehnologica, va avea loc in Italia in orasul Bellagio intre 6 si 7 Octombrie cel de al patrulea workshop international pe tema Human-Computer Conversation.
Scopul workshopului este facilitarea schimbului de idei intre cercetatorii interesati de diferite aspecte pe tema conversatiei om-computer. Se vor prezenta lucrari despre emotie, relatie, companie, memorie, intrupare, toate aspecte esentiale in care agentii computationali vor avea nevoie de solutii in viitorul apropiat.
Ariile de cercetare in domeniul human-computer conversation sunt procesarea limbajului natural, tehnologii de recunoastere a limbajului si redare de text, sisteme de management al dialogului, emotiile si agentii computationali.
Incepand din anul 2000, workshop-urile pe tema conversatiei om-computer au reusit sa catalizeze interesul industriei si cercetarii precum si atragerea de finantare in domeniu. Prototipuri ilustrand rezultele obtinute in cadrul programului pot fi urmarite la urmatoarele link-uri:
http://www.youtube.com/watch?v=s33_UcGyFSE
http://www.youtube.com/watch?v=KQSiigSEYhU
Pentru mai multe informatii: http://www.companions-project.org/






Comentarii
Adauga un comentariuAdauga un comentariu
Vreau sa ii urez si eu bun venit lui Dragos. Opinia lui e documentata si bine venita. Dar pentru ca ne aflam la stiinta.info pe langa urarile calduroase de bun venit ii ofer si un raspuns la comentariu.
Sunt de acord ca e bine sa existe o pregatire dar (1) depinde cine si cum ne pregateste si (2) pentru ce ne pregateste. Unii ar vrea daca se poate doar sa ne obisnuim cu orice au ei de oferit fara sa accepte o dezbatere in care feedback-ul autentic sa fie luat in considerare.
Este posibil, intra-adevar, ca acesti robotei sa fie promovati si acceptati de oameni. Cine stie, vreo lege anti-obezitate care ne obliga sa mancam sanatos ca altfel costam prea mult sistemul. Astfel, bucatariile ar putea veni in viitor dotate cu "roboteii mamici" care sa ne dadaceasca la fiecare pas ("iar ai mancat pizza??", "te anunt ca este a treia zi in care nu papi laptic").
Dar nu e neaparat ca lucrurile sa ajunga asa. Cristi, prapadindu-se de ras, ma convinge ca oamenii nu accepta orice iar tehnologia este criticabila. Iar o critica sanatoasa nu poate decat sa fie benefica.
Tehnologiile ne influenteaza viata de zi cu zi. Poate uneori chiar in mai mare masura decat o fac deciziile politicienilor. La fel ca in politica, nu e absurd ca foarte multe tehnologii sa fie facute de oameni confuzi, neinspirati sau chiar rau intentionati. Si atunci poate e chiar datoria noastra sa le criticam constructiv la fel cum criticam politica. Astfel, unele tehnologii reusesc, altele nu pentru ca oamenii nu le-au acceptat si nu le-au incurajat pe termen lung. Mai tineti minte pixurile cu ceas??
Buna Dragos, se pare ca esti un aparator al progresului. Intr-adevar, nu mi-ar fi placut sa stau intr-o mina sau sa dau la sapa, ai dreptate... Dar nici nu mi-ar fi placut sa fiu la Hiroshima, sau sa primesc un glont in burta la Marasesti (care glont tot progres este). Problema ridicata de tine este corecta, progresul este bun, insa nu ar fi rau sa fim constienti si de aspectele etice pe care le aduce cu el... Cred ca asta e mesajul lui Vlad, pe care incearca sa il promoveze si la stiinta.info. Sa nu ramanem cu ochelari de cal, crezand ca progresul e bun oircum ar veni el, si sa fim constienti si de potentialele pericole (incluzand gloante, incalzire globala, control al mintii etc...). Pana acum, sincer, inca n-am vazut o tehnologie la care eu sa spun NU, insa nu as vrea ca sa se dea drumul la clonare pana cand nu stiu si eu ce se intampla cu sufletul celui clonat, si care e impactul in societate... As vrea sa fiu antent si sub ce forma se uita guvernul la mine, caci daca vede doar carne de tun pentru un eventual progres, as vrea sa ridic si eu degetul sa zic ceva. Deci, dupa parerea mea nu este vorba de oprirea si mazilirea unei tehnologii care poate are potential (doar suntem la STIINTA.info) ci de a fi constienti si de aalte aspecte etice ale aceleasi tehnologi...
P.S Esti cumva din Valcea? (stiu un Sorescu acolo, fost miner...).
Eu zic să spunem Merci că ne pregăteşte cineva.
Tranziţia va fi inevitabilă (în 10 sau 50 de ani tot va fi), dar nu vom suferi pe-atât cât s-a suferit în timpul Revoluţiei Industriale.
Imaginează-ţi oameni dându-şi foc, distrugând (atunci întreprinderile industriale, acum centrele de cercetare), oameni speriaţi că dacă doar o persoană va produce suficient pentru 100 ceilalţi se vor considera fără salarii, asistenţii sociali revoltaţi că rămân fără activitate, bătrânii stingheriţi că au ajuns acompaniaţi de un difuzor...
Cel puţin avem oportunitatea să întrevedem noile tipuri de oportunitate. Cred că evoluţia socială poate fi observată şi în aparatura domestică, maniera în care e produsă, şi la ce foloseşte.
Acum 250 de ani era la valoare să ai în proprietate sau acces la un taur sănătos, un plug, şi un petic de pământ. Atunci erai realizat dacă ştiai să repari un plug, şaua şi copitele la animale, la tine în curte.
Acum 150 de ani trebuia să ai un motor cu aburi sau acces la un mecanism pentru moară, forjat, etc. Atunci erai realizat dacă ştiai să forjezi o lopată la tine în curte, sau să repari o moară acţionată cu motor. Şi ameninţai pe-atunci prosperitatea celui care făcea cuie de mână pentru potcovar.
Acum 100 de ani trebuia să ai acces la un vehicul acţionat cu motor (ca acelea de tăiat lemne, de le mai vedem pe la ţară). Atunci erai realizat dacă ştiai să îl repari şi cărai butucii de lemne traşi de el. Erai o ameninţare pentru cel care bătea fierul pe nicovală.
Acum 50 de ani erai realizat dacă aveai maşină de spălat şi televizor în casă, şi ştiai să le repari. Erai o ameninţare pentru cei care trăiau la ţară.
Acum eşti realizat dacă ai acces la internet şi ştii să manipulezi informaţia digitală. Eşti o ameninţare pentru muncitorul de oraş.
În viitor vom fi realizaţi poate, dacă ne vom permite, o excursie pe Marte, odată pe an.
Schimbările vin din ce în ce mai des, şi se pare că de câteva sute de ani ne tot robotizăm, avansăm, părem să fim mai inumani, oportunităţile care ni se oferă ne ameninţă sensul vieţii.
Oare am mai renunţa la motorul cu abur?
Oare am mai renunţa la aspirina folosită de "vrăjitoare" înainte?
Oare am mai renunţa la bărci, care ne-au ajutat să colonizăm alte continente?
Oare am mai renunţa la desprinderea de maimuţe? Poate maimuţele se uitau la noi ca la nişte nerecunoscători care vor să uite că au plecat din junglă, nişte îngâmfaţi bipezi, care se cred fericiţi departe de natura verde, şi anume în peşteri şi grote.
Nu ştiu cât de benefici pe termen scurt sunt aceşti roboţei, dar istoria ne arată că frustrările noastre merită sacrificate, pentru bunăstarea copiilor noştri.
P.S.: Mă gândeam de unul singur, câţi dintre noi (tot respectul pentru ţăranul şi muncitorul care ne dă o pâine de mâncare) au văzut lucrând un potcovar, un croitor, un depanator de televizoare, un miner?
M-am uitat la al doilea video, dar nu l-am vazut pana la sfarsit, ca m-am prapadit de ras!!! Pai aparatul ala era mai enervant ca mama cand eram liceu.... Ce ai mancat, ai pus zahar in cafea, etc? Mai lipsea: Ce ai facut la scoala, ce lectii ai avut? etc... :)) Oricum, robotul era reusit, daca era pe bune... Ca sa inteleaga ce vorbea nenea ala era greu, si mie imi era greu... Speech recognition ala nu gluma...
Incepem sa ne obisnuim cu robotii astia, pasul doi e sa ne comportam cu ei ca si cu niste oameni, iar pasul trei sa acceptam ca si noi sunt roboti... Ne pregatesc astia de la Bruxelles, nu gluma, pe banii nostri de taxe!