Stiinta.info

CitatNu banii ii int...(în Despre precesia axei de rotaţie a Pamânt)

Well, nu ma gandeam la engleza, ma gandeam la ceva realmente simplu, japoneza de exemplu. Intr-adeva...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

N-ar fi rea o „schimbare profundă”, înţeleg rostul ei (asemănarea cu engleza), dar într-un viitor ap...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

@Abel CavasiFelicitari pt calculator.
Discutia cu diacriticele e mai ampla. Cred ca eventualel...(în Ce se întâmplă cu diacriticele?)

Serviciile de acest fel acopera aproape intreg globul.Doar zonele polare, ce nu pot fi "vazute&... (de Paul Dolea)

Aceasta si in republica Moldova se poate?... (de Ion)

Nu inteleg la ce anume va referiti in comentariul dumneavoastra. Poate puteti da mai multe detalii d... (de dragos)

Bun articol, am promovat si la Stiinta Azi. ... (de Adi)

www.roitnews.blogspot.com/... (de qwerty)

eu cred asa ca, cand o sa se intample si acest lucru( descoperirea certa a vietii extraterestre) con... (de mircea)

@abbildung Ce-ar fi sa ne explici tu ce crede Wittgenstein despre toate chestiile astea.... (de Jizel-Jeg)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

CRONICA ST: Despre săgeata timpului, sau de ce curge timpul doar înainte (StiintaAzi.ro)

500 milioane euro pentru informatizarea administratiei publice (cosmosul.ro)

INTERNET ORIUNDE, ORICAND (stiinta.info)

Saptamana cunoasterii creierului - Brain Awareness Week '10 (medicalstudent.ro)

Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Daniel C. Dennett este un cunoscut filozof modern american, ce se preocupă in mod special de întelegerea minţii, şi care foloseşte des rezultate ştiinţifice din domeniul biologiei sau computerelor. Titlul cărţii este suficient de clar, şi destul de incitant, pentru a atrage publicitate. Să nu ne lăsam înşelaţi insă, Dennett nu vine cu o teorie gata explicată, completă, a minţii. Nu, el insuşi recunoaşte undeva mai spre sfirşitul cărţii ca această carte este mai mult o inşiruire de idei şi ipoteze, care ajută la inţegerea funcţionării complexe a creierului. Nici pe departe nu este conştiinţa "explicată". Ca şi in recenzia precedentă, am să incerc să explic in citeva paragrafe ideea principală a cărţii, urmând apoi sa trec prin fiecare capitol, şi sa extrag lucrurile care mi se par demne de ţinut minte.

Modelul principal al conştiinţei propus de Dennett este cel al "schiţelor multiple" ("multiple drafts" in engleză). In acest model, fiecare regiune a creierului creează o schiţă de gânduri. Creierul nostru este astfel plin, îmbibat de o multitudine de schiţe de gânduri, de care noi insă nu suntem conştienţi. Aceasta pentru că aceste schiţe concurează intre ele, şi numai câteva dintre ele ajung să fie promovate la nivelul de gânduri conştiente. Dar să urmarim impreună teoria lui Dennett, aşa cum este ea sumarizată in Capitolul 9, denumit "Arhitectura minţii":

1. Nu există o curgere secvenţială şi bine definită a conştiinţei, dupa cum nu există o scenă de Teatru Cartezian in care totul se adună, şi Marele Maestru (noi adică) dă comenzi...
   • Este destul de larg acceptat faptul că nu este un loc special in creier (Teatrul Cartezian) în care conştiinţa să fie localizată .
   • Mai greu este de vazut cum nu există nici curgerea secvenţială a conştiinţei. din moment ce noi simţim gindurile unul după celalalt... Desigur insă, in teoria lui Dennett, nu există conştiinta aşa cum ne-o imaginăm noi.
2. ... In loc de această curgere secvenţială, neuronii noştri formează multiple canale paralele pe care informaţia curge, formând diferite schiţe preliminare. Cele mai multe schiţe dispar şi mor, şi doar cîteva ajung să devină gînduri conştiente...
   • Paralelismul creierului nostru este uşor de inţeles. Astfel, de exemplu, suntem in stare sa croşetăm, să batem ritmul cu piciorul, şi să şi bârfim in acelaşi timp. Ca sa nu mai menţionam de procesarea automată a imaginilor şi extragerea precisă a informaţiei despre unde trebuie să inţepăm cu croşeta... Dealtfel, o verificare experimentală recentă a acestei teorii am prezentat-o şi noi pe www.stiinta.info.
   • Faptul că există schiţe preliminare, de care nu suntem conştienţi, ne duce cu gindul la Freud, sau la vorbele ce ne scapă necontrolat, sau la visele ce le avem aproape mereu când suntem treziţi. Totuşi, Dennett merge mai departe, şi ne spune că aceste schiţe abundă in creierul nostru.
3. ... citeva dintre aceste schiţe sunt promovate în roluri mai importante de către maşinăria creierului...
   • Este important că nu exista cineva acolo sus (un "eu" adică), care face această promoţie. Shiţele de ginduri se bat intre ele şi, după anumite reguli locale, unele sunt preluate mai departe. Situaţia se aseamăna unei colecţii de furnici, discutată in podcastul nostru de pe 9 Iunie 2007. Aici fiecare furnica işi face treaba ei, iar deciziile (de a pleca in altă parte de exemplu), se fac local, fără ordine de la o furnică mai puternică. Tot astfel, deciziile din creier de a alege a onumită schiţă mai departe se fac la nivel local, in funcţie de caracteristicile fizice si chimice ale shiţei introdu-se de un grup de neuroni.
4. ... serialitatea maşinăriei creierului (această succesiune de gânduri pe care o numim conştiinţă) este un rezultat al utilizării lui. Creierul insuşi e facut sa fie o maşină cu mai multe canale paralele, iar noi il utilizăm intr-un mod serial, ne-eficient, dar suficient să ne asigure supravieţuirea....
   • Ideea este destul de des amintită, şi ea porneşte de la observaţia altor cercetători ca noi avem un creier animalic. Cu alte cuvinte, creierul nostru a fost proiectat sute de milioane de ani pentru animale, iar noi ne-am trezit cam acum 40.000 de ani că am inceput sa-l folosim în alt fel... De aceea este ineficient. Mai important, noi am început să inlocuim această structura paralelă de procesare a datelor, cu una serială. Cu alte cuvinte, o serie de schiţe de ginduri va lua o curgere secvenţială (serială), şi ea va creea ceea ce noi simţim ca şi conştiinţă.
   • Dennett doar face această afirmaţie, fără insă a a convinge, şi a ne arăta cum a fost posibilă această tranziţie. Singurul argument esenţial este cel al memoriei adaptive a creierului nostru, care a făcut posibilă această tranziţie.
5. ... specializările creierului uman sunt fundaţii ale lumii animalice. El este facut sa măcăne, să fugă de predatori, să recunoască inamicii sau mâncarea, etc., dar in nici un caz nu este făcut să citească şi să scrie...
   • Argumentul principal este ca cititul sau scrisul sunt "îmbunătăţiri" recente ale creierului (câteva zeci de mii de ani vechime), şi deci prea scurte pe scara evoluţiei naturale a lui Darwin. Au existat alte presiuni naturale care au făcut creierul aşa cum îl stim, in sute de mii de ani, iar recent, de acum câteva zeci de mii de ani, noi am învaţat numai să folosim caeste creier care ni s-a dat intr-o altă manieră, pentru scris şi citit de exemplu.
6. ... se ştie destul de mult de cum este colectată informaţia in creier, ceea ce lipseşte aproape cu desavârşire este ce se întâmplă cu această informaţie odată colectată...
   • cu alte cuvinte, incă lipseşte "Conştiinţa Explicată" propusă in titlu.

Mai sus am adunat principalele argumente ale cărţii care, dupa cum vedem, sunt incă departe de a explica complet conştiinţa. In urmatoarele paragrafe am sa extrag din fiecare capitol lucrurile care mi-au atras mie atenţia, fără a mai repeta punctele de mai sus. Citatele sunt aproximative, in sensul ca incerc sa şi sumarizez o frază intreagă intr-o singura propositie.

Capitolul 1

• "Tot ceea ce avem de făcut pentru a induce un creier in stare de halucinaţie este să păstram aceleaşi circuite pentru procesarea datelor, sa introducem date aleatoare de intrare şi sa stricăm circuitele neuronice de verificare pentru ca creierul să nu realizeze ca procesează halucinaţii". Aceeşi explicaţie rămâne valabilă probabil şi pentru vise. Căci de câte ori nu ne trezim miraţi sintr-un vis că n-am realizat cât de irealist era visul? Şi in acel caz circuitele noastre neuronale de confirmare a realitaţii n-au funcţionat.

Capitolul 2

• "Rezistenţa multora la conceptele ştiinţifice ale conştiinţei rămâne o problemă de morală". "Dacă putem explica conştiinţa printr-un model mecanic, ce se va alege de conceptele de bine, sau de rau? Ce facem atunci cu morala?"
• Dualismul este o teorie care sustine că sufletul este făcut dintr-o altă substanţă, nematerială, decât creierul. Denett contrazice această teorie cu două argumente. Primul spune că dualismul trebuie sa violeze legile de conservare a energiei, din moment ce o substanţă nematerială (sufletul) influenţează o substanţă materială (creierul). In plus, teoria ar suferi de aceleaşi probleme ca şi o stafie. Astfel, o stafie trece prin pereti (ca celebrul personaj Gasper), nu se vede, dar ea nu trece prin podea, poate vedea, şi poate apuca diferite lucruri. Tot astfel şi creierul se lasă influenţat de substaţa nematerială a sufletului, dar nu simte (sau nu s-a masurat până acum) aceste influenţe fizice ale sufletului, care vor "strica" legile fizice.

Capitolul 5

• Semnalele de la receptorii auditivi şi vizuali au un timp de transport şi porcesare diferiţi. Poppel a calculat ca lumina si sunteul trebuie sa plece in acelasi timp de la o distanta de 10m de noi, pentru ca cele doua semnale să fie conştientizate în acelşi timp. Altfel, vom precepe pe unul mai devreme decât pe celălalt.
• "Daca conştiinţa este o iluzie colectivă data de tot creierul odată, ce determină momentul de timp la care noi spunem că simţim ceva?" Cu alte cuvinte, unde este localizat ceasul din creierul nostru, dacă el exista? Dennett spune că nu este un astfel de ceas, şi că de multe ori timpul este determinat retroactiv, chiar cu 200ms! Exemplul cel mai potrivit este poate al imaginilor ce trebuie procesate, şi apoi interpretate. Creierul nostru, spune Dennett, poate asocia acestor imagini timpul de sosire, şi nu cel final in care ele sunt procesate. El poate chiar shimba ordinea fizică in care evenimentele au loc! Aici Dennet face referire la experienţele cu flash-uri succesive de lumină, efectuate de Goodman în 1978, unde ordinea percepută a flash-urilor era diferită de ordinea fizică. Creierul a folosit interpolarea pentru a localica un eveniment intr-un alt moment de timp, şi deci a modificat ordinea fizică a flash-urilor.
• Ochiul percepe imagini sacadate, şi numai buna procesare a creierului ne dă aceste imagini continue, pe care le percepem zi de zi.
• "Schiţele de gânduri sunt supuse unui proces editorial activ, de modificare, îmbunătăţire, si eventual anulare".
• "Este o greşeală să ne intrebăm cind o anumită informaţie din aceste schiţe devine conştientă".
• "Ceea ce se întâmplă în conştiinţă este pur şi simplu ceea ce ne amintim să se fi întâmplat". O frază cheie, ce sumarizează un alt punct de vedere al lui Dennett. Astfel, shiţele de gânduri, sunt modificate, adaugite, mutate dintr-o parte a alta a creierului, şi aşa mai departe. Toate aceste procese lasă insă urme in memoria neuronilor care, după cum se ştie, este distribuită peste toţi neuronii. Procesul de conştientizare, spune Dennett, aduce mai mult cu un proces de aducere aminte, în care creierul sondează diferite zone de memorie, şi citeşte diferite schiţe de ginduri ce se află in această memorie. De notat că acest lucru este posibil pentru că memoria este distribuită peste toţi neuronii, cu alte cuvinte neuronii ce creează schiţe de gânduri sunt tot aceeia care şi memorează o parte a acestei informaţii. Acuma, spune Dennet există un timp optim de sondare, căci dacă citim prea devreme vedem fragmente de schiţe, iar dacă citim prea târziu, putem şi muri dacă e o situaţie periculoasă. Timpul optim este in jur de citeva zeci de milisecunde. Un alt exemplu pe care Dennet îl dă este cel al conducătorului auto care vorbeşte in timp ce conduce. Condusul devine în acest caz un reflex, iar el mai tîrziu nici nu îşi mai aduce aminte că a condus conştient, pentru că va sonda prea tirziu gândurile...
• Dennet reaminteşte experimentele lui Benjamin Libet. Intr-una dintre ele, subiectul este pus să apese pe un buton în ce moment vrea el, şi ăa spună cind a decis să apese. Libet pretinde că el a măsurat intenţia de a apăsa a butonul (cu ajutorul unei encefalograme) chiar inainte cu 300ms ca subiectul să fie conştient de această decizie... Dennett crede că acesta este un exemplu clasic în care teoria lui are o explicaţie. Astfel, intenţia de a apăsa este conştientă, in sensul că este luată de un grup anume de neuroni, numai că ea devine conştientă pentru subiect numai odată ce decizia a fost scrisă clar in memorie, deci dupa câteva sute de milisecunde. Dennett insă nu insistă mult căci, după părerea lui, aceste experimentele lui Libet pot fi false din moment ce nu au fost reproduse (zice Dennett...).
• Un alt experiment discutat este cel al lui Grey Walter (1963). Acesta a implatat electrozi in cortexul creierului, şi a rugat pacienţii sa apese un buton, ce ar fi schimbat diapozitivul unui proiector (ne putem la fel de bine imagina că acel buton ar fi aprins un bec). In realitate insă, ceea ce schimba diapozitivele era semnalul electric captat direct de pe cortexul creierului, şi nu butonul pe care ei apăsau. Ciudat insă, pacienţii raportau că acel buton le citea gândurile, câci diapozitivul se schimba cu câteva fracţiuni de secundă înainte ca ei să apese pe buton! Să ne gândim, spune Dennet, in mod normal, semnalul de la creier la mâna care apasă butonul durează ceva (cam 300 de milisecunde), şi atunci creierul este obişnuit să asocieze timpul deciziei conştiente, timpului în care apasâm butonul, deci 300 de milisecunde mai tirziu decit momentul actual al deciziei de pe creier! In mod normal nu realizăm asta, şi ni se pare că am luat decizia exact in momentul când am apăsat pe buton, deşi ea a fost luată 300 de milisecunde mai devreme. In experimentul lui Grey Walter însă, nu mai este nici un fel de întârziere a semnalului de la creier, căci el este măsurat direct de pe cortexul creierului, şi deci diapozitivul este schimbat chiar în momentul în care decizia este de fapt luată, cu 300 de milisecunde mai devreme decât timpul pe care îl raportează in mod obişnuit creierul. De aici senzaţia pacienţilor că gindurile lor au fost anticipate! Ca şi cu experienţele lui Libet, trebuie să fim circumspecţi şi cu experienţele lui Grey Walter. Aceasta pentru că ele au fost efectuate acum 30 de ani, şi nu am găsit multă informaţie pe internet, ţinând cont de importanţa lor. Cei itneresaţi pot porni mai departe de aici.

Capitolul 7, "Evoluţia conştiinţei"

• Capitolul 7, denumit "Evoluţia conştiinţei", încearcă sa ne ajute să inţelegem cum conştiinţa poate apare într-o maşinărie mecanică, şi face apel la teoria evoluţiei lui Darwin. După mine insă, capitolul este neconvingător, deşi adunce câteva puncte interesante.
• Complexitatea fiinţelor vii este un rezultat al intâmplării. Întâmplarea produce din când în când sisteme cu interaţie multiplă, extrem de eficiente. Să ne gândim numai la procesele moleculare din celulă, unde o proteină poate îndeplini mai multe funcţii, sau la neuronii ce procesează datele, şi care şi stochează datele în acelaşi timp...
• "Principala sarcină a creierului este de a produce viitor", zice Dennett
• Din minunile naturii: un organism ce îşi manâncă propriul creier când nu mai are nevoie de el!
• Saltul uriaş în evoluţie a avut loc odată cu creierul ce a putut învăţa, ce a putut avea memorie (plasticitatea creierului). El a putut supravieţui învăţând de la alţii sau din experinţele proprii (vezi efectul Baldwin).
• În acest moment creierul a schimbat intrebarea cu care era preocupat ("Ce voi face peste câteva momente"), cu "La ce mă voi gândi?"
• Descoperirea lui "Eu" a apărut cind strămoşul nostru a urlat după ajutor, dar nu era nimeni prin preajmă. Se aştepta la un răspuns de la o alta persoană, dar acel răspuns nu a venit. Atunci şi-a spus:"Hei, dar cine a urlat, e cineva in corpul meu?" Şi s-a descoperit (sau inventat) pe sine... Efectul ăsta se vede incă azi, când ne punem intrebări nouă înşine... Avantajul lui este că aduce o nouă cale de comunicaţie pentru creier!
• "Infestarea creierului de către meme (vezi Dawkins) este o alterare majoră a competeţelor organului denumit creier"..."Conştiinţa însăşi este un complex uriaş de meme"...
• "Conştiinţa este o colecţie de procese seriale (unele după altele), implementate pe structura paralelă de procesare a creierului"...

Capitolul 8

• E.M. Foster:"Cum pot să ştiu ce gândesc, pînă cind spun ce gândesc?"
• Un argument pentru prezenţa schiţelor de gânduri ale lui Dennett este introducerea incoştientă a unor cuvinte in vorbire, care spun de fapt ce gândim cu adevărat (vezi Freud).

Capitolul 9

• "Cartea mea este mai mult o schiţă a teoriei conştiinţei".

Capitolul 10

• "Când ne gândim, noi nu facem decât să selectăm din gândurile pe care le avem deja"! De exemplu, selectăm ce cuvânt să spunem din cele pe care ni le amintim, deci pe care ni le pun la dispoziţie, ca pe o tavă, schiţele de gânduri...

Capitolul 12

• Dennet discută aici experimente cu persoane oarbe parţial, în sensul că ele pot vedea numai o regiune a câmpului vizual ("blindsight" in engleză). Aceasta pentru că partea creierului care procesează informaţia din acea regiune vizuală este distrusă, şi deci pesoana nu poate vedea, deşi ochii captează lumină din acea zona vizuală. Ciudat insă, subiecţii pot ghici ce este in acea regiune viziuală, deşi nu pot vedea! Aceasta pentru că, din fericire, informaţia ajunge parţial şi la alţi neuroni care funcţionează bine, şi care formează o schiţa de gânduri cu ceea ce s-ar putea afla acolo...
• O altă experienţă fascinantă este acea a celor ce au primit ochelari care inversează susul cu josul (răstoarnă imaginile). După citeva zile, subiecţii puteau merge cu bicicleta in trafic, deşi imaginile primite erau inversate! Cât de repede se adaptează creierul...

Capitolul 13

• David Hume:"Când mă gindesc la mine, conştientizez mereu că percep ceva în acel moment de timp"
• "Insectele, ca furnica de exemplu, nu conştientizează ce fac. Ele muncesc pe brânci la contrucţia unui edificiu, care se întâmplă să le ajute să supravieţuiască". Cât este de adevărată observaţia aceasta şi în cazul nostru, al oamenilor.... De câte ori nu ne trezim noi că facem lucruri pentru că pur şi simplu le facem...
• "Conştiinţa nu are o existenţă independentă de creier, ci este un artifact al creierului".

Capitolul 14

• "Copii cad mereu în plasa de a crede că conştiinţa are o existenţa aparte, cel puţin în cazul păpuşilor"
• "Durerea are doar rolul evoluţionar de a ne îndeparta de sursa de pericol"
• "Explicaţia din această carte a conştiinţei este departe de a fi completă. Este doar un început"

Constiinţa explicată ("Consciousness Explained"), de Daniel C. Dennett, a fost publicata in limba engleza la Editura Little, Brown and Company, in 1991.

[www.stiinta.info]