Iată sfaturi oferite de Andrei (cu care ocazie îi şi mulţumim) pentru realizarea de eseu atât în general, cât şi în special pentru concursul Ştiinţa.info. Un eseu trebuie să fie original, constructiv, critic şi creativ. Participând la concurul nostru de eseuri, tinerii se vor antrena în ceva ce le va folosi toată viaţa: gândirea şi exprimarea clară, critică, constructivă şi creativă. Vom oferi şi feedback concurenţilor noştri despre cum să facă un eseu încă şi mai bun o dată viitoare. Aşadar, vă aşteptăm cu drag la concursul nostru!
Despre eseu în general
Ce este un eseu?
Eseul ca gen literar este greu de definit exact, dar, pe scurt, un eseu este un text scris cu scopul de a prezenta şi argumenta un punct de vedere al autorului asupra unui anumit subiect. Eseurile nu sunt texte de ficţiune, dar sunt subiective. Exemple de eseuri sunt: critica literară, manifestele politice, argumentaţia unei opinii filozofice sau ştiinţifice, editorialele din ziare, descrierea unor amintiri, etc.
Cuvantul "eseu" provine din la verbul francez "essayer”, care inseamna "a incerca", origine care se reflecta şi în scopul eseului: încercarea autorului de a ne transmite parerea lui asupra unui subiect.
Care sunt cele mai uzuale tipuri de eseuri?
Cele mai uzuale tipuri de eseu sunt cel descriptiv, cel narativ, cel comparativ, cel persuasiv, cel argumentativ şi cel reflectiv.
Eseul descriptiv încearcă să ofere o imagine cât mai puternică a unui eveniment, a unei locaţii, a unei persoane, etc., asa cum au fost percepute de autor.
Eseul narativ descriere o successiune de evenimente aşa cum au fost percepute de către autor.
Eseul comparativ detaliază relaţia dintre doua lucruri ce sunt comparate, focusul căzând pe aspecte importante, dar dificil de identificat la prima vedere.
Eseul persuasiv încearcă să convingă cititorii să accepte o idee.
Eseul argumentativ adresează un aspect controversat, asupra căruia există opinii clar divergente.
Eseul reflectiv adresează un subiect de natură abstractă, de exemplu de natura filosofică sau religioasă.
Care sunt elementele care caracterizeaza un eseu?
Elementele care caracterizează un eseu sunt următoarele: o poziţie asumată de către autor; prezentarea unor idei şi argumente care să susţină poziţia asumată; asociaţii libere de teme, motive, simboluri, gânduri; libertate în alegerea stilului de prezentare; atingerea mai multor domenii.
Care sunt posibilele tipuri de structura pentru un eseu cu tematică ştiinţifică?
În general eseul permite alegerea liberă a stilului de prezentare, dar dacă eseul are o tematică ştiinţifică, cum este cazul la acest concurs, eseul va fi cel mai probabil de tip argumentativ sau comparativ, deci urmatoarele două tipuri de structură sunt cel mai des întâlnite: eseul scurt (eseul de cinci paragrafe) şi eseul lung (eseul academic).
Eseul scurt, cunoscut şi sub numele de eseul de cinci alineate, este folosit de obicei pentru eseuri până în 1000 cuvinte. Este un eseu foarte structurat şi foarte popular în sistemul educaţional anglo-saxon. Structura sa este simplă, de numai cinci alineate. Primul alineat introduce o opinie a autorului, iar fiecare din următorele trei alineate prezintă câte o idee care să susţină opinia prezentată, împreuna cu dovezi, argumente şi/sau citări. Alineatul final reaminteşte opinia şi rezumă ideile care o susţin. Formatul poate fi privit ca fiind un pic controversial. Pe de o parte permite o organizare clară şi o calitate a prezentării, iar pe de altă parte prezintă o structură rigidă şi repetitivă.
Eseul lung, cunoscut şi sub numele de eseul academic, este mai ales folosit pentru eseuri mai lungi, ce au între 2.000 şi 5.000 de cuvinte. Acesta are un caracter mai discursiv. Uneori poate conţine un scurt sumar a ceea ce s-a mai scris în domeniu pe acel subiect (literature review). Pentru un astfel de eseu trebuie trebuie prezentate o bibliografie şi referinte. Prezentarea bibligrafiei permite celor care îl citesc să evalueze în ce măsură faptele şi citatele prezentate susţin cu adevarat teza eseului.
Despre eseu pentru concursul Ştiinţă.info
Regulamentul concursului Stiinta.info
Condiţiile obligatorii sunt descrise în regulamentul concursului Ştiinţă.info. Orice altceva rămâne la alegerea voastra. Regulamentul poate fi citit aici
Care este structura potrivită pentru eseul tău?
Eseul scurt (vezi 1.4) pare să fie o opţiune bună, având în vedere limita de 500 de cuvinte pentru concursul nostru, dar structura aceasta nu este obligatorie. Însă orice structură aţi alege, foarte imporante sunt introducerea şi concluzia.
Introducerea este poate cea mai importantă parte din eseu. Probabil că va conţine ceva care să indice de ce aţi ales să abordari o anumită provocare tehnologică. De aceea aţi putea alege să începeţi prin prezentarea opiniei voastre despre această provocare, dar aţi putea alege să păstraţi concluzia pentru final, unde va oferi un impact mai mare. Esenţial este să înţelegeţi că scopul introducerii este de a vă atrage cititorii să citească mai departe. O introducere care nu atrage va face pe mulţi cititori fie să renunţe, fie să sară direct la concluzie şi să renunţe să vă citească argumentele, ceea ce va reduce din impactul eseului.
O concluzie clară şi puternică este de asemenea esenţială. Un cititor are tendinţa de a judeca un eseu după impactul pe care îl are concluzia finală asupra lui, aşa că aici e locul în care puteţi să faceţi eseul să rămână în memoria celor care îl citesc. Un eseu bun prezintă mai multe idei pe care concluzia le leagă într-un tot unitar. Sau, alternativ, puteţi alege să prezentaţi concluzia ca o surpriza. O concluzie surpriza e o alegere mai riscantă, care fie duce la un impact deosebit, fie dă o senzaţie de neclaritate şi neseriozitate. Nu uitaţi să alegeţi stilul care se potriveşte şi temei.
Cum ar trebui organizat conţinutul?
Un eseu slab are câteva argumente care suştin teza şi care sunt înşirate unul după celălalt ca într-un catalog. Un eseu bun prezintă argumentele într-o ordine logică, iar tranziţia între argumente are loc în mod natural. Fiecare parte a eseului se bazează pe cele anterioare sau urmează logic din aceastea, iar împreună îl determină pe cititor în mod inescapabil la concluzia pe care o doriţi. Mai mult, în interiorul unui alineat diversele sub-argumente şi fapte care susţin ideea alineatului sunt şi ele prezentate într-o structura logică.
Cum trebuie să fie articolul ştiinţific?
Prezentarea de informaţii despre ştiinţă şi atragerea oamenilor către ştiinţă nu sunt singurele scopuri ale echipei Ştiinţă.info. Un alt scop este dezvoltarea unor atitudini compatibile cu cercetarea ştiinţifică, în particular dezvoltarea unei atitudini critice şi corecte în analiza unei opinii. Selectarea doar a argumentelor care susţin o opinie şi ne-menţionarea argumentelor contra este o greşeală gravă în ştiinţă, care are ca scop aflarea adevarului. Deci ne aşteptăm să analizaţi critic şi corect şi aspectele pro şi cele contra şi să trageţi o concluzie care se bazează pe evaluarea corecta a ambelor.
Nu furaţi sau copiaţi!
Folosirea ideilor altora fără să indicaţi clar de unde aţi luat ideea se numeşte "plagiat" şi cazul concursului nostru se penalizează cu descalificarea automată. Prezentarea de informatii despre ştiinţă şi atragerea oamenilor către ştiinţă nu sunt singurele scopuri ale echipei Ştiinţă.info. Un alt scop al nostru este dezvoltarea unor atitudini compatibile cu cercetarea ştiinţifică, care implică şi respectarea drepturilor intelectuale ale celorlalţi. Deci, de câte ori preluaţi un argument sau o informaţie de la alţii (inclusiv de pe internet) este necesar să indicaţi în mod corespunzator sursa informaţiilor.
Evitaţi afirmaţiile evidente sau superficiale!
Provocarea tehnologică pe care aţi ales-o să o dezvoltaţi în eseu va fi aleasă şi de alţii. De asemenea, primele idei sau argumente care vă vor trece prin cap au şanse să apară şi în alte eseuri. Pentru a vă deosebi de ceilalţi concurenti, ar trebui să faceţi un pas spre un al doilea nivel de profunzime şi să scoateţi în evidenţă aspecte care sunt mai greu de descoperit. Dar nu uitaţi că într-un eseu ştiinţific relevanţa argumentelor contează, deci un eseu valoros identifica acele argumente care sunt mai puţin evidente, dar sunt cele mai relevante.
Alte sugestii
Nu divagaţi! Discutaţi în principal doar o singură provocare tehnologică. Dacă există ceva interesant ce vreţi să adăugaţi, dar relevanţa pentru tema aleasă nu este clară, folosiţi o notă de subsol.
Folositi un stil concis! Folosirea unor cuvinte pompoase şi neologisme cu pretenţii nu măreşte inteligibilitatea textului. Dacă unele cuvinte pot fi şterse dintr-o propoziţie fără să îi fie afectat conţinutul, atunci ştergeţi-le. Cuvintele în plus duc la un stil lent, repetitiv şi plicticos. Ştergerea lor va permite să introduceţi mai mult conţinut în acelaşi număr de cuvinte.
Exprimaţi-vă clar! Chiar dacă conţinutul este foarte interesant, el nu va fi apreciat în mod corespunzator dacă forma în care este prezentat îl face neclar. În lumea reală, în afara concursului nostru, o exprimare neclară vă va face să pierdeţi cititori (sau locul de muncă).
Evitaţi greşelile de gramatică şi scrieţi cu diacritice! Fără alte comentarii.
Cum citam sursele ce le-am folosit?
Nu uitaţi că de câte ori citaţi sau parafrazaţi ceva, trebuie să indicaţi sursa. Aceasta se poate face fie prin note de subsol, fie prin referinţe la o bibliografie indicată la sfârşitul lucrării. Dacă vă uitaţi pe paginile din wikipedia, puteti gasi liste de referinte.
Nu uitaţi că şi internetul este o sursa de inspiraţie, de aceea la bibliografie ar trebui să indicaţi autorul dacă este cunoscut, iar nu numai pagina de internet. E de preferat să indicaţi şi data când aţi accesat pagina.
Bibliografie
1) Secţiunea despre eseu a fost scrisă prin adaptarea definitiei eseului de pe wikipedia, limba engleza: http://en.wikipedia.org/wiki/Essay
2) O parte din sugestiile pentru redactarea eseului au fost preluate după David Gauntlet: http://www.theory.org.uk/david/essaywriting.pdf
















