01.09.2008

Compania Philips dezvoltă ecrane de televizor ultra-plate

La o diagonala de 81 de centimetri, noul ecran are o grosime de doar 8 milimetri si o greutate de doar 5 kilograme. Din echipa de cercetare, un rol determinant l-a jucat romanul Eugen Onac.


Categorie: Tehnologie
Autor: Cristian Presură



De la 4 septembrie până la 9 septembrie are loc la Berlin cunoscutul târg IFA pentru produse electronice. Aici, cunoscuta companie de electronice Philips va prezenta prototipul unui ecran cu cristale lichide (LCD) foarte subţire. La o diagonala de 81 de centimetri, ecranul are o grosime de doar 8 milimetri! Odată încorporat într-un televizor, acesta va putea face posibil cel mai subţire televizor pentru dimensiunile sale. Ecranul va fi probabil foarte apreciat de utilizatori, fiind nu numai subţire, dar si uşor, putând fi atârnat pe perete ca o simplă pictură.

Pentru construcţia modelului de ecran ce va fi prezentat la IFA, divizia de cercetare a companiei Philips a folosit extensiv expertiza puternic dezvoltată din domeniul tehnologiilor de iluminat (unde Philips este lider de piaţă pentru becurile cu consum redus de energie). Din aceasta echipa de cercetare, un rol determinant l-a jucat şi romanul Eugen Onac. După ce şi-a definitivat doctoratul tot în Olanda, în domeniul structurilor microscopice transportului cuantic, Eugen s-a alăturat celor de la Philips, în grupul de expertiză ce ţine de iluminat... După cum spune modest, a fost întâmplător chiar el cel care a construit prototipul, urmând să îl prezinte la IFA vizitatorilor care nu ne îndoim că vor fi mulţi...

După cum spune Eugen, cheia întregului proiect a fost practic construirea unui nou sistem de iluminare a ecranului cu cristale lichide şi încorporarea ei în noul ecran, lucru pe care Eugen a reuşit sa îl realizeze in premiera. Sistemele convenţionale au în general 20-30 mm grosime şi pot folosi diode luminescente. La construcţia noului sistem, Eugen a folosit un mod nou de extragere a luminii din diodele luminescente şi o structură fină de cuplare a ei din ghidul de lumină. În final, ghidul de lumină (şi el special modelat) asigura o împrăştiere uniformă a luminii din spatele ecranului. Tot acest efort a fost răsplătit printr-o grosime totală a ecranului de doar 8 milimetri!

L-am întrebat pe Eugen Onac care este stadiul actual al tehnologiei dezvoltate. Când putem cumpăra un astfel de televizor de pe piaţă? "La ora actuala, spune Eugen, acesta este doar un prototip. Din punct de vedere al cercetării putem spune că tehnologia este gata, de aceea Philips este în discuţii cu diverşi parteneri şi furnizori pentru scoaterea ei pe piaţă cât mai curând posibil".

De ce este însă aşa de atrăgător? "Studii de piaţă au relevat faptul că împreună cu calitatea imaginii, design-ul televizoarelor joacă un rol foarte important pentru succesul de piaţă al unui ecran. Publicul apreciază un ecran subţire şi cu o ramă mică" a adăugat Eugen Onac. "În plus noul ecran este mai uşor, ceea ce îl face atractiv din punct de vedere al mobilităţii (el devine practic portabil, fiind uşor de transportat)". Trebuie adăugat că ecranul propriu-zis are doar 5 kilograme. Luând în calcul insa si electronica adiţională pentru un televizor, acesta va permite în final construcţia unui televizor nu numai mai subţire, dar şi cu o greutate mai mult decât înjumătăţită in comparaţie cu modelele actuale.

In final, să sperăm că preţul noului televizor ultraplat va fi accesibil buzunarelor noastre. Acum insă, nu-i putem decât să îi urăm succes lui Eugen în prezentarea prototipului noului ecran la târgul de echipamente electronice IFA Berlin!

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • September 16, 2008, 8:24 am - DragoÅŸ-Matei Sorescu

    Aparent, doar cercul.

    Şi pătratul şi triunghiul au diametre! Diametrul (şi-atât, fără altă menţiune) este maximul distanţei între oricare două puncte ale corpului măsurat (chiar şi concav sau neconex).

    Ca atare, diametrul unui segment e lungimea lui, diametrul unei elipse e lungimea axei mari, diametrul unui triunghi este latura lui, iar al unui pătrat este diagonala.


  • September 13, 2008, 6:00 am - zalmoxis

    din cate stiu eu, numai cercul are diametru... :)


  • September 8, 2008, 11:06 pm - Iulian

    Felicitari, Eugen! Cristi, e prima data cand aud la stiri vorbinduse de-un fost coleg. S-o fi vorbit si de tine dar n-am auzit eu :D Dupa ce-am zarit articolul tau aici, am vazut ca multe alte site-uri prezentasera stirea. E impresionant sa auzim de o astfel de realizare mediatizata, altfel decat urmarind jocurile olimpice la gimnastica, canotaj, etc.


  • September 2, 2008, 4:42 pm - Adi

    Felicitari, Eugen! Multumim, Cristi, ca aduci in presa romaneasca reusite ale cercetatorilor romani, mai ales in strainatate!


  • September 2, 2008, 1:27 pm - cristi

    Mai multa informatie in Cotidianul:
    http://www.cotidianul.ro/it_c.html


  • September 1, 2008, 2:00 pm - cristi

    "Era greu o invenţie similară patentată în România şi vândută altora?". In cazul de fata cred ca e greu. Va sa zica, Eugen costa Philipsul cam 300000 de euro pe an (estimativ), plus costuri de materiale de cel putin o suta de mii. Colegii lui acelasi tarif... In Romania de unde atatia bani? Plus, care compania romaneasca mai face televizoare? Parca era una la moment dat...


  • September 1, 2008, 12:02 pm - DragoÅŸ-Matei Sorescu

    Nu sunt un cercetător, ori un om de ştiinţă, dar stau şi eu prin ţări străine.
    Aveam de optat între cercetare în IT pentru auto şi un loc mediocru de programator afară.
    Mi-ar fi plăcut mult să studiez şi să fac teorie, dar nevoile primare m-au îndemnat către o sursă sigură de pâine acum câţiva ani. Nu zic că e bine sau rău, dar cum şi acest băiat deştept a făcut doctorat în Olanda, poate guvernul ar trebui să tragă o linie şi să calculeze costuri de oportunitate când împarte bugetele.
    Era greu o invenţie similară patentată în România şi vândută altora?

    Eugen, felicitări! Îmi place să aud şi lucruri frumoase de la românii de pe afară!