28.06.2010

Ce se întâmplă cu vâscozitatea la nivel nanometric?


Fluide ca mierea de albine sau șamponul sunt vâscoase. Mișcarea lor este descrisă de niște ecuații în care parametrul vâscozitate este considerat constant. La nivel nanometric situația e diferită astfel că ecuațiile trebuie reformulate. Cel puțin așa susțin cercetătorii de la Institutul de Chimie Fizică al Academiei de Ştiinţe din Polonia.


Categorie: Tehnologie
Autor: Catalin Mosoia



Fluide ca mierea de albine sau șamponul sunt vâscoase. Mișcarea lor este descrisă de niște ecuații în care parametrul vâscozitate este considerat constant. La nivel nanometric situația e diferită astfel că ecuațiile trebuie reformulate.  Cel puțin așa susțin cercetătorii de la Institutul de Chimie Fizică al Academiei de Ştiinţe din Polonia.

Cercetătorii polonezi spun că în general suntem tentați să confundăm vâscozitatea cu densitatea. Un șampon, de exemplu, conține 95% apă și are o densitate similară, însă datorită vâscozităţii ridicate se întinde lent pe mână. Mierea de albine este de asemenea vâscoasă, nu densă.

Vâscozitatea apare ca parametru constant în ecuațiile care descriu corect curgerea unui râu sau mișcarea aerului din preajma aripilor unui avion. Măsurătorile realizate la Institutul de Chimie Fizică din Varșovia sugerează că nu același lucru se întâmplă la nivel foarte mic, de exemplu în cazul mișcării unei proteine în interiorul unui nucleu. Ei susțin că în fiecare sistem hidrodinamic există un fel de prag unde se pare că are loc o tranziţie de la macrovâscozitate la nanovâscozitate.

Aceasta înseamnă că ecuaţiile în care intervine ca parametru această însușire a fluidului de a opune rezistență la curgere, adică de a fi vâscos, trebuie să fie reformulate.

"Ştiinţa încă înţelege cu greu fenomene care se produc la o astfel de scară mică. Dacă vrem să construim nanomaşini, trebuie să învăţăm cât mai multe despre lumea în care ele vor funcționa",  spune profesorul Robert Hołyst de la Institutul de Chimie Fizică al Academiei de Ştiinţe din Polonia.

Mai multe detalii aici.

Articolul este preluat de pe portalul www.ziarulstiintelor.eu cu permisiunea autorului.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • August 6, 2011, 6:31 pm - pgjzlzchmg

    9hMxZ2 , [url=http://ztvtysgdwvek.com/]ztvtysgdwvek[/url], [link=http://hdhkebewerpm.com/]hdhkebewerpm[/link], http://hlyhklasygto.com/


  • August 4, 2011, 4:03 pm - lrahwbprds

    gKKnct <a href="http://zvgmrzhgkbgg.com/">zvgmrzhgkbgg</a>


  • August 3, 2011, 9:32 pm - Elly

    A wonderful job. Super helpful inorfamtoin.


  • March 9, 2011, 5:26 am - cwnbtwnq

    SSLYoI <a href="http://kzyujvmcbrpx.com/">kzyujvmcbrpx</a>, [url=http://dvqeqrfguamr.com/]dvqeqrfguamr[/url], [link=http://evrrpkmnmbzg.com/]evrrpkmnmbzg[/link], http://rjuqnpsjkfit.com/