Stiinta.info

O carte pentru mai multe generaţii! Câteva dintre subiecte: Astronomie. Planete extrasolare. Electromagnetism. Lumina. Teoria relativităţii. Găuri negre. Materie întunecată. Mecanica cuantică. Principiul de incertitudine. Teleportare cuantică. Criptografie cuantică. Particule virtuale. Bozonul Higgs. Corzi relativiste. Universul cu 11 dimensiuni. Impasurile fizicii moderne. Şi acestea sunt doar câteva dintre cele 200 de subiecte ale cărţii! Clickează în dreapta pentru a afla mai multe detalii...

e buna rau de tot ma nene :)))) trust me... :) just get higher , roll it smoke it :X... (de jah)

INIŢIATUL ROMÂN Domnul „DUMNEZEEU – Dumnezeeu // DUMNEZEEUL DUMNEZEEILOR, prin Revelaţiile... (de Iniţiatul Român)

este o carte interesanta!nu prea mi-a placut ca era lunga dar chiar am aflat multe informatii utile ... (de andreea)

MX096V , [url=http://ieasrxswldfo.com/]ieasrxswldfo[/url], [link=http://idfgynzlxvvi.com/]idfgynzlxv... (de nuyfamqgcy)

ADZze2 , [url=http://epjiyluiezgv.com/]epjiyluiezgv[/url], [link=http://ayydaeutcbwq.com/]ayydaeutcb... (de pxorvaral)

paKmI4 , [url=http://ymyplkpbndrp.com/]ymyplkpbndrp[/url], [link=http://xpjyyognsjvi.com/]xpjyyognsj... (de tdlwdslxh)

lw7iEP , [url=http://hkvqnlgqapsm.com/]hkvqnlgqapsm[/url], [link=http://irztgswmcueb.com/]irztgswmcu... (de khjjpgeh)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

Colecistectomia laparoscopica in tratamentul colelitiazei simptomatice (medicalstudent.ro)

De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 5 (stiinta.info)

Ultimele ÅŸtiri le puteti integra in cititoarele de ÅŸtiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Referate

Referate Online

Colectionarul

Filme subtitrate

Caius Bogdanescu

Jocuri Gratis

Jocuri de gătit

Cantitatea de lumină primită a fost în acest fel de 20 de ori mai mare decît aceea care ar fi ajuns pe Pamânt in absenţa efectului de lentilă gravitaţională. Cercetătorii au găsit 6 astfel de galaxii îndepartate, ce par a fi situate la 13 miliarde de ani lumină, ceea ce şi inseamnă că ele au 13 miliarde de ani vechime, si deci o vârstă de numai 500 de milioane de ani. Aceasta pentru că vârsta Universului este de aproximativ 13.5 miliarde de ani.

Originea Universului a atras dintotdeauna, ca un magnet, imaginaţia oamenilor. Oare de câte ori gândul nostru n-a fost purtat "îndărăt cu mii de veacuri", dupa cum spune poetul Mihai Eminescu, la primele momente ale Universului? Iar tot Mihai Eminescu continua pe un ton pesimist, "Fu prăpastie? Genune? Fu noian întins de apă / N-a fost lume pricepută şi nici minte să priceapă...". Poate că intr-adevar acele momente primordiale ar fi fost pierdute pentru totdeauna, dacă natura nu ne-ar fi venit in ajutor, prin expansiunea Universului şi viteza finita a luminii. Caci, nu numai ca luminii îi ia un timp finit pentru a ajunge de la o stea la noi ("căci mii de ani i-au trebuit / luminii sa ne-ajungă "), dar şi distanţa dintre steaua ce generază lumina şi noi creşte, datorită expansiunii Universului, iar lumina ajunge mai tirziu. În consecinţă, lumina generată in momente primordiale, poate fi captată de noi astazi, după miliarde de ani. In fond, de aceea putem spune simplu că o galaxie situată la 13 miliarde de ani lumină ne prezintă nouă acum imaginea ei de acum 13 miliarde de ani... Astfel, putem spune că am călătorit în trecut...

Foto: Efectul de "lentilă gravitaţională" folosit pentru a vedea galaxii îndepărtate. În acest efect, lumina este curbată în traiectoria ei de galaxii masive ce au câmnputi gravitaţionale puternice. Se poate vedea nu numai locaţia imaginilor, dar şi vechimea lor. Cea mai veche imagine este cea a radiaţiei de fond.

Intrebarea fundamentală este insă, cit de departe ne putem uita în trecut, cu telescoapele prezente? Ce putem vedea? In figura alăturată prezentăm metoda folosită de cercetătorii de la California Institute of Technology, împreună cu o schiţă a ceea am putea vedea...

Ceea ce ştim este că imediat după Big Bang o grămadă de particule elementare a fost împrăştită în Univers. Cele mai multe particule au fost încărcate cu sarcină electrică, şi ca atare au generată o cantitate uriaşă de radiaţie electromagnetică, ce era permanent emisă şi reabsorbită de particule. Am putea să ne imaginăm că "cerul" de atunci era inundat de o lumină orbitoare, ce provenea din toate direcţiile.

La 300 de mii de ani lumină de la geneza Universului, particulele elementare dominante (electroni şi protoni) au inceput să formeze atomi (în principal de Hidrogen şi Heliu), care sunt neutri din punct de vedere electric, şi deci generază sau absorb foarte putină lumină. În acel moment, radiaţia electromagnetică prezentă a început să umble nestingherită prin Univers, fără a fi reabsorbită. Cu timpul, datorită expansiunii Universului, această radiaţie electromagnetică s-a racit, iar frecvenţa ei a scazut, mutându-se către domeniul cu microunde. Rămaşiţele acestei radiaţii primordiale o mai percepem şi azi în domeniul cu microunde, avînd o temperatură de 2.7 Kelvin. Imaginea formată de aceşti fotoni "îmbătriniţi" este cea mai veche "poză" a Universului (când avea o vârstă de 300 de mii de ani), şi ea este inclusă în imaginea alaturată. Cu timpul, "cerul" şi-a pierdut strălucirea, iar Universul a intrat intr-o "perioadă întunecată", in care nimic nu mai lumina, căci stelele nu se formaseră încă...

După câteva sute de milioane de ani primele stele au început să se formeze, şi Universul a început să lumineze din nou. Este inutil de reamintit cât de important este pentru ştiintă să putem să vizualizăm aceste prime colecţii de stele, de aceea şi efortul major pentru căutarea lor. Ştiind însă că Universul are 13.5 miliarde de ani lumină, şi remintindu-ne de discuţia precedentă, ne aşteptăm să găsim pe cer aceste galaxii primordiale la distanţe de 13 miliarde de ani lumină.

Lumina ce vine de la aceste galaxii primordiale este însă extrem de redusă şi, pentru a le observa, cercetătorii de la Caltech au folosit un efect adiţional, care se numeşte efectul de "lentilă gravitaţională" (vezi imaginea precedentă). După cum se ştie din teoria relativităţii generalizate, câmpul gravitaţional curbează raza de lumină. Daca cumva avem norocul ca o astfel de galaxie primordială să se afle în spatele unei galaxii masive, obişnuite, atunci câmpul gravitaţional al galaxiei masive va curba razele de lumină, le va focaliza practic intr-o regiune spaţială în care ne aflăm şi noi ca observatori. In acest fel, o cantitate mai mare de lumină de la galaxia foarte îndepărtată este captată (de 20 de ori mai mare în cazul de faţă). Desigur, nu trebuie să ne imaginăm că şi imaginea galaxiei îndepărtate este mai clară, caci galaxia masivă nu formează desigur o lentilă optică foarte buna....

Foto: Şase galaxii primordiale, situate la 13 miliarde de ani lumină, aşa cum sunt ele vizibile intr-o imagine în infraroşu luată cu telescopul Keck II din Hawaii. Pentru claritate, locaţiile probabile ale acestor galaxii sunt încercuite cu roşu. Sursa: Universitatea New Hampshire

In figura alaturată vedem o colecţie de astfel de şase de galaxii, ale căror imagini au fost preluate folosită tehnica discutată anterior. Imaginile au fost achiziţionate folosind telescopul cu oglindă de 10-meter Keck II din Hawaii. Fiecare posibilă galaxie este identificată cu un cerc în roşu. Imaginile alb-negru reprezită hărţi în infraroşu ale unor diferite porţiuni din cer. Punctele intunecate din interiorul cercurilor roşii sunt identificate de cercetători ca posibile galaxii. Aceasta pentru ca lungimea de undă la care ele apar în infraroşu corespunde cu valoarea aşteptată a liniei de hidrogen (materialul stelelor) dacă steaua se află la 13 miliarde de ani lumină. În acest caz, lungimea de undă a liniei de hidrogen (care este în mod normal vizibilă in ultraviolet) va fi deplasată spre roşu foarte mult, datorită expansiunii Universului, ajungând până în domeniul infraroşu al luminii.

Rezultatele acestea nu sunt încă definitive, ele sunt încă indicative, iar cercetătorii încă trebuie să mai studieze aceste obiecte, pentru a arăta că ele sunt galaxii primordiale, aflate la aproximativ 13 miliarde de ani lumină.

Sursa originală: NASA text. Ştire prelucrată de www.stiinta.info.

Pentru mai multă informaţie despre efectul de "lentilă gravitaţională" va invităm să urmăriţi următorul video:

[www.stiinta.info]