Stiinta.info

O carte pentru mai multe generaţii! Câteva dintre subiecte: Astronomie. Planete extrasolare. Electromagnetism. Lumina. Teoria relativităţii. Găuri negre. Materie întunecată. Mecanica cuantică. Principiul de incertitudine. Teleportare cuantică. Criptografie cuantică. Particule virtuale. Bozonul Higgs. Corzi relativiste. Universul cu 11 dimensiuni. Impasurile fizicii moderne. Şi acestea sunt doar câteva dintre cele 200 de subiecte ale cărţii! Clickează în dreapta pentru a afla mai multe detalii...

amplitudinea tensiunii? mie un pic neclara notiunea .... banuiesc ca, fiind vorba de MeV, e vorb...(în Asupra conceptului fizic de forta)

"Viteza luminii nu depinde de locul în care este măsurată "
Da, dar eu nu despre...(în Despre găurile negre)

Citat...(în Despre găurile negre)

Domnul Totedati!Intensitatea campurilor se atenueaza exponential cu distanta, deoarece sunt generate...(în Asupra conceptului fizic de forta)

Stimate domnule Cristi, am o mare apreciere asupra comentariilor dumneavoastra si am citit si celal... (de liviu)

@Cosmos: Da, sunt foarte multi "rosii" dar marea majoritate sunt de dimensiuni mici, iar... (de adi)

Iaics! Foarte multi cu ROSU!... (de Cosmos)

Spectaculoasa animatia!Dar ce se poate spune de raportul dimensiunilor pamant/asteroid?Sau distanta ... (de sile)

Spre deosebire de animale,omul are sentimentul religios,dorinta de a se apropia de Dumnezeu.Unii se ... (de sile)

"Oricum ar fi, noile rezultate scot din nou în evidenţă miracolul unor gânduri coerente în... (de v.g.)

"Crestinii nu se leaga de teoria inflatiei universului pentru ca nu le afecteaza valorile, desi... (de adi)

Scrieţi aici adresa dumneavoastră de e-mail pentru a vă inregistra şi citi ştirile pe e-mail:

Doriţi să contribuiţi cu materiale, ori să colaboraţi într-un mod regulat? Ne puteţi scrie oricând la adresa de e-mail contact@stiinta.info.

Cronica scepticului - episodul 102 conflictul dintre curentul postmodernist şi ştiinţa modernă. (StiintaAzi.ro)

Zoomenirea- de Desmond Morris (stiinta.info)

Sindromul Proteus – boala asimetriei (medicalstudent.ro)

Discovery fun (cosmosul.ro)

Ultimele ştiri le puteti integra in cititoarele de ştiri folosind linkul:

Dacă insă doriţi să citiţi ştirile direct din bara Google, atunci apăsaţi pe butonul acesta:

Dacă vreti sa ascultati podcastul la iPod sau oricare alt mp3-player, puteti folosi adresa urmatoare in programele pentru podcast (ca iTunes):

Colaborări

Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.

Alte Colaborări

Portal Electric

Lupa Mea

Raul Sandu's Blog

Sarcina

Jocuri

Jocuri online

Blogycopedye

parsec.ro

karte.ro

inventatori.ro

Felicitari

Referate

Referate Online

De curând, mai multe articole au combătut ideea open-source, punând la îndoială capacitatea ei de dezvoltare a unei platforme viabile pentru utilizatori. Ele combăteau nu numai implementările actuale cele mai cunoscute (anume distribuţiile de sisteme de operare open-source, precum ar fi cele Linux/Unix, binecunoscute pentru stabilitatea necesară în cazul serverelor), ci şi ideea de colaborare pentru dezvoltarea unui proiect. Punctul de plecare al tuturor criticilor este faptul că o comunitate numeroasă de uşeri se poate pune foarte greu de acord, dacă reuşeşte vreodată, asupra aspectelor tehnice care ţin de "filozofia" aplicaţiei respective.

Există chiar un bloguri care se specializează în criticarea acestui sistem. Membrii acestora au o problemă cu multiplele alegeri disponibile în cazul mai multor distribuţii Linux, cu diferitele sisteme de împachetare specifice fiecărei distribuţii, de configurări care se găsesc în alte fişiere. Un exemplu pot fi scripturile de configurare (cele care rulează atunci când porneşte sistemul) care se găsesc în două locaţii complet diferite în distribuţiile de tip Slackware, Red Hat sau cele de tip Debian ( dintre care cele mai notabile sunt cele din seria Ubuntu, Kubuntu, Edubuntu şi altele). Astfel, administrarea mai multor servere cu diferite distribuţii diferite de Linux devenind o problemă. Diferenţele nu se opresc aici, ajungând până la componentele de bază ale sistemului. Problema este deci una istorică. S-au pornit, în trecut, mai multe distribuţii. Acestea au avut sisteme diferite şi s-au perpetuat, de dragul tradiţiei, până în prezent, menţinând, dacă nu chiar aprofundând, unele discrepanţe de compatibilitate între diferitele sisteme Linux.

Toate aceste „alegeri” sunt blamate puternic de cei care nu agrează sistemul open-source. Ei consideră că atâtea alternative nu sunt de bun augur pentru utilizator întrucât nu facilitează o experienţă finală mai bună, ci doar îi îngreunează acestuia utilizarea produsului. Argumentul adus de ei este faptul că, în final, utilizatorul nu ştie, nu poate sau nu vrea să ia o decizie în legătură cu „cea mai bună soluţie” pentru nevoile sale de zi cu zi. În momentul în care ai 5 clienţi de mail care fac în esenţă acelaşi lucru, dar care au cu totul şi cu totul alte moduri de configurare, când poţi avea minim 3 editoare text (vim şi/sau emacs?) sau nenumărate browsere web (dintre care menţionăm doar Firefox, Mozilla, Konqueror), ce alegi? Majoritatea utilizatorilor nu trec prin acest proces de selecţie, iar totalitatea opţiunilor îi face mai degrabă să se îndepărteze de ele, decât să îi apropie.

De partea cealaltă a baricadei, programatorii open-source, sau comunitatea Open Source Software (OSS) argumentează spunând că acest tip de soft este oricum neţ superior celui proprietar întrucât o comunitate poate acorda mai multă atenţie unui produs, putând să-i ofere mai multă stabilitate. Se bazează pe experienţa colectivă şi se pare că pe anumite pieţe aceasta se dovedeşte a fi cea care oferă cele mai viabile soluţii. Una dintre aceste arii este aceea a serverelor. Nu trebuie detaliat faptul că un server Linux (sau Unix) este mai sigur decât un server echivalent Windows, fie el 2003 sau 2008. Singura gaură majoră de securitate a serverelor Linux/Unix a fost aceea a cheilor „slabe” de openSSL, în timp ce pe serverele Windows este greu de identificat cea mai mare gaură de securitate.

Într-un final, alegerile, de-o parte şi de alta, sunt luate, de cele mai multe ori, pe bază pe tradiţie. Aceasta atât pentru deciziile de a păstra diferenţele între distribuţiile de Linux (chiar dacă unirea lor ar forma un produs puternic şi competitiv) cât şi pentru deciziile de a păstra un anumit sistem de operare (cum ar fi Unix/Linux/Windows) sau un client web ( Internet explorer în favoarea Firefox) [Bogdan Drăghicescu, Telecom Academy ]

[www.stiinta.info]