|
|
|
Podcast audio
Stiri aleatoare
Comentarii Forum
"Viteza luminii nu depinde de locul în care este măsurată "
Da, dar eu nu despre...(în Despre găurile negre)
Citat
Domnul Totedati!Intensitatea campurilor se atenueaza exponential cu distanta, deoarece sunt generate...(în Asupra conceptului fizic de forta)
Comentarii articole
Stimate domnule Cristi, am o mare apreciere asupra comentariilor dumneavoastra si am citit si celal... (de liviu)
@Cosmos: Da, sunt foarte multi "rosii" dar marea majoritate sunt de dimensiuni mici, iar... (de adi)
Iaics! Foarte multi cu ROSU!... (de Cosmos)
Spectaculoasa animatia!Dar ce se poate spune de raportul dimensiunilor pamant/asteroid?Sau distanta ... (de sile)
Spre deosebire de animale,omul are sentimentul religios,dorinta de a se apropia de Dumnezeu.Unii se ... (de sile)
"Oricum ar fi, noile rezultate scot din nou în evidenţă miracolul unor gânduri coerente în... (de v.g.)
Nou în Bibliotecă
30/08/2010 | Categoria: Recenzii
20/07/2010 | Categoria: Recenzii
09/07/2010 | Categoria: Recenzii
Abonează-te
Bloguri
Citeşte rapid ştirile!
Colaborări
.jpg){kind=small}
Acum ştirile stiinta.info şi în toolbarul portalurilor Lacaşuri Ortodoxe si Stiinta Azi.
Adrian Buzatu
Sunt doctorand în fizica experimentală a particulelor la Universitatea McGill, Montreal, Canada. Sunt unul din căutătorii bozonului Higgs, în cadrul experimentului CDF de la laboratorul american Fermilab. Sunt pasionat şi de populaziarea ştiinţei către public. Am fondat şi coordonez http://fizicaparticulelor.ro şi particip cu mare drag şi la proiectul http://stiinta.info.
Categorie: Autori
Autor: Adrian Buzatu
Liceul "Fraţii Buzeşti", Craiova
Acum cam şapte ani de zile, fiind liceean în clasa a XII-a la Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova, descopeream misterele lumii atomilor datorită profesorului meu Ştefan Brînzan. În fiecare joi dimineaţa cumpăram revista “Magazin Albastru” şi o citeam în drum spre şcoală. Era o revistă care publica articole despre ştiinţă, cultură generală, science-fiction. Acolo am citit într-o zi un scurt articol despre "particula lui Dumnezeu". Nu am înţeles detalii despre această particulă, dar ideea că fizicienii, recunoscuţi prin orgoliul de a explica cât mai multe fără ajutorul vreunei zeităţi, apelează la un astfel de nume m-a fascinat. Ce putea fi atât de deosebit cu această particulă încât să merite un astfel de nume?
Din moment ce începusem să studiez şi limba germana şi citeam cu regularitate revista “Scientific American” ediţia germană (Spektrum der Wissenshaft) de la Institutul Goethe din Craiova, s-a întâmplat să dau şi peste un articol de câteva pagini ce povestea multe detalii despre viitorul cel mai mare accelerator de particule subatomice din lume, numit Large Hadron Collider (LHC), ce urma să îşi înceapă activitatea în 2005 la CERN, Laboratorul European de Fizica Particulelor. Am aflat atunci, cu surprindere, cum se comportă materia la o scară mică precum 10 la puterea minus 18 m, iar LHC-ul o va studia la 10 la puterea minus 19 m. Tot atunci am înţeles că "particula lui Dumnezeu" era porecla dată particulei Higgs. Magia acestei particule venea din faptul că explica de ce materia are masă! Da, de ce tu, eu, o piatră, un atom, o particulă elementară au masă? Această particulă prezisă de fizicianul scoţian Peter Higgs în 1964 a fost căutată de atunci mereu de fizicieni, dar cercetările erau în zadar. Abia experimentele de la LHC aveau o şansă reală de o descoperi, sau a descoperi că ea nu există. Ambele variante ar produce o revoluţie în fizica particulelor şi în înţelegerea Universului mic.
Îmi făceam calculele ca în 2005, când se va deschide LHC-ul, să fiu la doctorat şi speram să fac parte din această revoluţie. Am adus articolul la şcoală şi l-am arătat domnului Brînzan, care s-a arătat entuziasmat de planurile mele.
Universitatea la Lyon şi Grenoble, Franţa
La universitate am mers în Franţa, la Institut National des Sciences Appliquees (INSA), Lyon. Nu ştiam atunci că mergeam la un fel de "politehnică", ce pregăteşte ori ingineri, ori oameni de ştiinţă pentru cercetare aplicată. Dar eu voiam să devin fizician şi să înţeleg Universul, ceea ce fără studiul fizicii cuantice şi al teoriei relativităţii nu se putea. Aşă că după doi ani de pregătire generală la INSA, când a trebuit să ne alegem specializarea, m-am transferat la Universiatea Joseph Fourier, Grenoble, unde am făcut anul de "licence" şi "magistere" de fizică. La sfârşitul anului urma să facem un stagiu şi majoritatea studenţilor din "magistere" îl faceau la Laboratoire de Physique Subatomique et Cosmologie (LPSC), Grenoble. Atunci am simţit că mi se acordă o şansă şi am vizitat repede laboratorul şi am solicitat domnului Yves Hostachy, cercetător în cadrul experimentului ATLAS, unul din cele două mari detectoare de la acceleratorul LHC, să mă accepte în calitate de stagiar. Răspunsul a fost unul pozitiv şi astfel, acest stagiu a fost primul meu contact cu fizica particulelor.
Timp de şase săptămâni urma să înţeleg mai bine cum funcţionează acest detector. După această experienţă utilă, am aplicat pentru master la Universitatea McGill, Montreal, Canada, unde profesorul Andreas Warburton lucra la experimentul CDF de la cel mai mare accelerator din lume la acea dată, Tevatron, de la acceleratorul Fermilab de lângă Chicago, USA. LHC-ul urma să înceapă mai târziu decât se preconiza iniţial, prin 2006. Atât dl. Warburton, cât şi universitatea m-au acceptat la masterat.
În aceeaşi vară, după stagiul la laboratorul LPSC şi înainte de a începe masterul la McGill, am mai efectuat un stagiu de o lună la laboratorul naţional japonez de fizica particulelor, KEK, din oraşul Tsukuba, la două ore de Tokyo. Astfel, dorinţa de a porni pe calea cercetării fundamentale în fizica particulelor prindea viaţă.
Master şi acum doctorand la Univ. McGill, Canada
La McGill am efectuat două semestre de cursuri, apoi un an de cercetare asupra unui aspect legat de cuarcul top, cea mai masivă dintre particulele elementare cunoscute. Deoarece acceleratorul LHC continua să întârzie (se vorbea de 2007) şi acceleratorul Tevatron şi detectorul CDF funcţionau impecabil, obţinând date experimentale preţioase din coliziuni de particule, am continuat acum un an studiile de doctorat tot acolo.
Am promovat cu succes în mai 2007 un examen general din toate domeniile fizicii, urmând ca din acel moment, timp de aproape 2 ani, să nu efectuez decât cercetare şi să predau laboratoare sau seminarii. Dar, surpriză, am ales ca subiectul tezei de doctorat să fie tocmai căutarea "particulei lui Dumenzeu", subiect la care avem o şansă mică, dar nenulă, mai ales că ştim acum că LHC-ul nu va începe decât în 2008. Experienţa de cercetare de la experimentul CDF mi-a oferit posibilitatea să intru în contact cu cercetători din toată lumea, m-a învăţat cum se efectuează cercetare şi cum se explică aceasta publicului larg. Foarte probabil după doctorat voi continua cu un postdoctorat în Europa într-un experiment de la LHC, căutând tot bosonul Higgs sau alte particule şi interacţii fundamentale.
Pasiune pentru popularizarea ştiinţei
Am descoperit astfel o lume fascinantă. Atât un univers fizic, cât şi un univers uman. Despre acestea se ştie foarte puţin în România. Totuşi, se pot explica simplu, fără termeni tehnici. România va participa la experimente de la LHC şi se străduieşte să devină membră CERN. Tocmai acesta este scopul portalului fizicaparticulelor.ro şi al stiinta.info.
Anume acela de a arăta publicului român că se poate! Că se pot şti câteva chestiuni fascinante despre Univers pe care acum nici nu le bănuim, că România poate participa la acest efort de cercetare.
Puteţi citi mai multe despre mine pe siteul personal şi mă puteţi contacta din aceasta pagină. Numai bine!
Adrian Buzatu
Comentarii
Adauga un comentariuAdauga un comentariu
noi am descoperit cateva elemente ale bosonului 2 ,cu dimensiuni foarte mici,si actiuni hydromagnetice
trebuie descopperit unghiul dintre c orpusculli unui spatiu sidweral ,si a unui spatiu afin hiperbolic.pe baza vbosonului hidraulic
A populariza cercetarile din domeniul fizicii particulelor nu este mare filosofie din moment ce unele dintre aceste particule sunt doar ipotetic-existente, fara a mai pomeni de bozon care in nici-un caz nu exista.
Neapartenenta oficiala la CERN nu este un pacat, ba din contra; indivizii s-au compromis nefiind in stare nici sa puna in functie acceleratorul, dar sa mai execute acele programe fantasmagorice. In afara de prepararea acelei inghetate pentru protocol, nu au facut nimic.
A papa banii contribuabililor in stil NASA, nu este nici-un merit. Asta nu inseamna ca apreciez in vre-un fel rezultatele cercetarilor de la Magurele: sunt si acolo persoane care cer si iau fonduri de pomana, in virtutea unei presupuse competente.
Invocati faptul ca singur ati demascat falsul pericol al gaurilor negre: cercetatorii de la Magurele nici nu stiau cum sa faca acest lucru deoarece nu au argumente. Acesti cercetatori nici nu stiu ca celebrele gauri nu exista si ca chiar Hawking a recunoscut ca a exagerat in promovarea acestei teorii la fel de intemeiata ca celebra teorie a "constantei universale" de care Einstein s-a dezis.Daca Hubble ar mai fi trait un pic, ar fi avut ocazia sa abjure si el in ce priveste Big Bangul de care nu mai pot farseurii contemporani.
Imi pare rau, nu am timp sa va citesc lucrarea ... Numai bine!
Domnule Buzatu,
Preferam o polemica pe teme de stiinta. Cred ca nu ati citit consideratiile mele pe seama pretinselor cercetari CERN; desi protestele "organizate" in Germania par a fi orchestrate in scoputi propagandistice, si par absurde, eventuala obtinere, ca efect secundar a amtimateriei, este o problema serioasa.
Inca o data, doresc sa continuam dialogul dupa ce cititi cel putin primele 5 subiecte din capitolul II al lucrarii mele "Modelarea rationalitatii fizice si metafizice", pe Tesionline.ro
Nu am mai intrat aici de mult, acum vad comentarii, pentru care va multumesc mult. Ma gasiti de acum la www.StiintaAzi.ro si la www.FizicaParticulelor.ro. Sa va raspund pe rand.
Doamna Cristina, multumesc pentru frumoasele cuvinte.
Petrisor, experimentele de la LHC sunt cele mai mari din istoria stiintei, vor duce la avansarea cunoasterii noastre despre Univers, fara sa prezinte in schimb nici un risc pentru Terra. Dupa cum ai vazut, pe 10 septembrie nu s-a intamplat nimic rau.
Domnului Prof.Gh.C.Dinulescu-Campina. Eu fac deja foarte multe pentru Romania, mai multe chiar decat cei din tara. Sunt singurul din tara care popularizeaza sistematic fizica particulelor, sunt singurul din tara care are un portal de popuarlizare a fizicii particulelor, www.FizicaParticulelor.ro, sunt singurul din tara care a raspuns cu stoicism, o saptamana intreaga, la absolut toate comentariile serioase de pe articolul cel mare de la Realitatea care anunta sfarsitul lumii si care a avut 150.000 de cititori in total. In ceea ce priveste cercetarea, desigur ca esentiala este aparatura, tehnologia, comunitatea internationala, finantarea. Ca sa fii bun, trebuie sa lucrezi cu cei buni. Usor, usor, se ridica si Romania, dar mai e mult pana atunci. Suntem codasii Europei iarasi, nu suntem in stare nici sa fim membri CERN. Pana si Bulgaria ne-a luat-o inainte, inca din 1999! Profesorii sunt corupti, elevii la fel, la bac se copiaza in draci, si mai ziceti ca ne merita tara asta? Nu ne merita, va zic eu. Si cu toate acestea, eu fac foarte mult pentru tara ...
Domnule Adrian Buzatu,
Chiar sunteti de acord ca intai trebuie sa va merite Romania, pentru a va pune in slujba ei? Asa am vazut ca scrie unul din tinerii care se afla in situatia dumneavoastra.
Daca asa ganditi cu totii, este firesc de ce premiile internationale, inclusiv Nobel, ocolesc Romania. Credeti ca totul este tehnologia si nivelul finantarii? Veti vedea ca revolutia nonconformismului vine din tari ca a noastra, de la oameni care au trait si traiesc in saracie si anonimat cu venituri echivalente cu 300 euro pe luna, dar ne hranim si din mandria constiintei de sine, fara a fi nimanui dator.
eu as vrea in timp sa opreasca acest experiment de oarece in joc este soarta pamantului dupa mine sansele de reusita sunt de 65-75 la suta sper sa reuseaca daca nu il vor anula daca vreti sa reuseasca acest experiment va rrroooggg sa va inchinati si sa va rugati la dumnezeu
Salut Adrian!
Cautand informatii despre bozonul Higgs, mai cu seama despre experimentul ATLAS am dat intamplator peste acest site... si am ramas profund impresionata de biografia dumitale. Din pacate nu ma pricep prea bine la fizica, insa rezultatele cercetarilor ma intereseaza din punct de vedere filozofic, deoarece eu studiez filozofia la München.
Asadar astept cu infrigurare data de 10 septembrie, cand va fi initiat experimentul la Geneva.
Iar dumitale iti doresc din tot sufletul mult succes si un viitor de invidiat ... caci ai toate motivele sa fi mandru de munca dumitale.
Cu multa simpatie ,
Christina Schlosser
Rober, Iulian, multumesc pentru cuvintele voastre frumoase si pentru incurajari. Speram intr-adevar sa trezim interesul pentru stiinta si altor oameni, in special elevi si studenti, iar scriind aceste articole si noi invatam mai bine ceea ce explicam. Noi va multumim ca sunteti alaturi de noi, ca cititori si ca comentatori. Domnul Iulian a scris deja foarte multe comentarii, raspunsuri si explicatii pe siteul nostru. Va multumim si ne doresc o colaborare cat mai fructuoasa!
Vazui pagina lui Cristi, primul dintre realizatorii acestui site peste care-am dat acum cateva luni cand am descoperit intamplator stiinta.info :) foarte sumara in privinta carierei sale de pana acum, iar acum dadui peste a ta, Adrian, mult mai detaliata. O frumoasa poveste a unui inceput de cariera in stiinta. Imi pare ca esti foarte decis sa urmezi aceasta cale-n viata, ca ai un tel pe care-l urmaresti si ca stii ce ai de facut.
Iti multumesc pe aceasta cale atat tie cat si celorlalti pentru colaborarea pe acest site si-ti urez succes atat in incercarile de popularizare a celor mai noi realizari din stiinta cat si-n cariera ta in cercetare.
Iulian
ce pot sa zic esti un om foarte cultivat..bravo..si cred ca oricie e mandru sa te aiba prieten...pentru cei carora le place stiinta ar fi bine sa te contacteze ....esti un om valoros...bravo si multa bafta in continuare ...si sper sa ne vedem prin mcgill cat mai devreme...