28.08.2007

A fost descoperit cel mai mare Gol din Univers

A fost descoperit cel mai mare Gol din Univers
Foto: Ilustrarea prezenţei unui gol cosmic în Univers (centrul întunecat al zonei). Radiaţia de fond (dreapta) trece prin golul cosmic, şi se răceşte (stânga) formând o "pată rece" (cu albastru) în dreptul golului. Pe de altă parte, telescopul VLA (stânga) vede mai puţin galaxii exact în aceeaşi zonă. Sursa: physorg.com
Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au raportat recent descoperirea celui mai mare gol din Univers. Acesta s-ar afla la 6-10 miliarde de ani lumină, şi ar fi cam un miliard de ani lumină în diametru. În el s-ar afla foarte puţine galaxii sau materie întunecată.


Categorie: Astronomie
Autor: Cristian Presură



Măsurătorile se bazează pe două observaţii: una cu telescopul, care arăta puţine galaxii în acea zonă, şi cealaltă cu satelitul WMAP care măsoară radiaţia de fond, şi care a observat o "pată rece" exact în aceeaşi direcţie a cerului. Originea imensului gol din Univers nu este încă cunoscută.

Ceea ce pare să caracterizeze Universul nostru este o oarecare uniformitate. Galaxiile au, în medie, dimensiuni de câteva sute de mii de ani lumină, şi sunt situate la distanţe de câteva milioane de ani lumină una de alta. Uniformitatea pare să fie o consecinţă directă a condiţiilor iniţiale din Univers după explozia Big-Bang, ce a împrăştiat materie în toate direcţiile din univers, care a început apoi să se recombine sub forma galaxiilor.

De aceea, descoperirea recentă a celor de la Universitatea din Minnesota nu poate decât să ne mire. Ei cred că au observat o zonă de Univers aproape goală de galaxii şi de materie întunecată, zona ce s-ar întinde pe un miliard de ani lumină (în acea zonă ar fi fost în mod obişnuit un miliard de galaxii, după un calcul rapid.)

Cum au ajuns ei la această concluzie? În urmă a doua măsurători. Primă este o poză a cerului în domeniul vizibil, făcut cu radiotelescopului VLA (Very Large Array) al Observatorului Naţional Americam de Radio-Astronomie (NRAO, New Mexico). În acea poză, zona de cer investigată prezintă mult mai puţine galaxii decât în mod obişnuit.

A doua măsurătoare a fost deja făcută de către satelitul ce observa radiaţia de fond WMAP (Wilkinson Microwave Anisotopy Probe). În aceeaşi zonă de cer în care există puţine galaxii, WMAP a observat o semnificativă reducere a radiaţiei de fond, denumită "o pată rece", deoarece temperatura radiaţiei de fond este mai mică.

Folosind cele două măsurători, cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au ajuns la concluzia că acea zonă de cer investigată este îndreptată spre o porţiune de Univers liberă în cea mai mare parte de galaxii, sau de materie întunecată. Cum au ajuns ei la această concluzie?

În primul rând, au zis ei, dacă observăm mai puţine galaxii în direcţia zonei respective, înseamnă că sunt mult mai puţine galaxii acolo. Logic, nu? În al doilea rând, scăderea cantităţii de radiaţie de fond venită din acea direcţie (deci "pată rece" măsurată de WMAP) poate fi explicată dacă presupunem că acea zonă este lipsită şi de materie întunecată. Căci, materia întunecată şi expansiunea Universului fac ca fotonii radiaţiei de fond să capete puţin mai multă energie decât în mod obişnuit. Dacă radiaţia de fond trece printr-o zonă care are materie întunecată (care e în mod normal mai mult de cinci ori decât materia obişnuită) atunci WMAP va măsura o radiaţie de fond mai energetică ("pată caldă"). Dacă ea trece printr-o zonă fără materie întunecată, atunci radiaţia de fond nu va fi aşa de energetică ("pată rece"). Cum zona observată de WMAP a avut radiaţie de fond mai putin energetia ("pată rece"), trebuie să nu avem materie întunecată acolo, au concluzionat cercetătorii.

Desigur, se pot aduce diverse observaţii contra argumentaţiei precedente, mai ales ţinând cont că simulările numerice ale evoluţiei Universului nu conduc la o zonă fără galaxii sau materie întunecată aşa de mare. Cercetătorii însuşi de la Universitatea din Minnesota insistă că propunerea lor trebuie verificată şi prin alte metode. Până când acestea vor confirma sau infirma existenta golului cosmic, nu putem decât să ne lăsăm imaginaţia să zboare până acolo. Oare cum o fi să fii singur, departe de lume, plutind in vid intr-o zona in care prima stea este la un miliard de ani lumina departare?

Sursa originală: www.physorg.com. Ştire prelucrată de www.stiinta.info.

[www.stiinta.info]

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu

This is a captcha-picture. It is used to prevent mass-access by robots. (see: www.captcha.net)
Introdu codul:
Numele dumneavoastra:
Comentariu. Atentie, salveaza textul inainte de a-l trimite, ca o precautiune... Poti selecta tot comentariul cu CTRL-A si copia cu CTRL-C:
 
  • October 31, 2008, 3:53 pm - Canibalu

    Acolo au fost miliarde de galaxii, dar au inceput sa fie distruse, sa le manance o imensa gaura neagra devoratoare.
    Nu vor astrofizicienii sa ne spuna tot adevarul, sa ne inspaimante..


  • October 31, 2008, 3:48 pm - Gol Golutz

    Pai sa ne ducem acolo cat mai repede si sa-l umplem cu ceva.
    Da pana acum dece nu era acolo la locul lui golul asta?
    Daca nu cumva tocmai d-acolo a inceput totul, bing-bangul..Si a facutara esplozie si d-acolo s-a tot departat materia, ca se umfla Universul ca un balon, cum zice savantii mari.
    Deci daca acolo era centrul esploziei si a Universului, cand a fostara inceputul Lumilor, e normal ca acum dupa multe miliarde de ani sa vedem cu asa intarziere un gol, care o sa tot creasca. In timp ce noi tot fugim, fugim, ne umflam spre rosu Doppller....